Am nevoie de mai multa conversatie

In fiecare zi mi petrec intre 30 de minute si o ora citind TechCrunch, HackerNews, TheNextWeb si blogurile lui Fred Wilson si Steve Blank. Ocazional, stiri de pe blogurile antreprenorilor europeni, desi mi se pare deranjant ca majoritatea nu au versiuni pentru mobile.

Parcurg subiectele la gramada: achizitii, finantari, lansari de produs, analize sau (preferatele mele) editoriale de tot felul: Google vs. content farms, Android 3.0 vs. iPad 2.0, graful de relatii vs. graful de interese, Facebook & Quora & Asana & Path vs. restul lumii etc. O gramada de subiecte extraordinar de interesante, care ma ajuta sa privesc webul din alta perspectiva. Apoi inchid mobilul, intru in birou, si toate lucrurile pe care le citesc imi fug incetul cu incetul din minte in timp ce lucrez la proiectele de zi cu zi.

Si constat, ca, din pacate, nu raman cu mai nimic din toate subiectele pe care le parcurg. Pentru ca nu reusesc sa le discut (macar) sau sa le aplic (ideal), cred ca exercitiul meu de citire este mai degraba o pierdere de timp. Mai sunt si altii care isi pierd timpul la fel ? Si daca da, unde i-as putea intalni ?

OpenCoffee: idei si contra-idei

Postul de ieri privind refacerea OpenCoffee-ului a generat foarte multe discutii. Si daca majoritatea acestora au fost in legatura cu locatia si perioada zilei, pe mine ma preocupa altceva: de ce OpenCoffe nu a mai fost interesant pentru participanti ?

Din experienta mea de participant, OpenCoffee are doua beneficii importante:

• networkingul: cunosti o groaza de oameni noi din comunitatea locala
• cunostintele: am asistat de cateva ori la prezentari foarte interesante, fie ca era vorba de proiecte sau povesti ale unor antreprenori consacrati

Networkingul a fost pentru mine principalul beneficiu. Am cunoscut zeci de oameni foarte interesanti intr-un alt context decat cel in care te intalnesti cu ei pentru un beneficiu anume. In vremurile bune, la un OpenCoffee se strangeau 50-60 de oameni saptamana de saptamana. Insa in momentul in care numarul de persoane a scazut, am ajuns ca in fiecare saptamana sa fim cam aceeasi 20, iar valoarea networkingului s-a apropiat spectaculos de zero.

Cred ca asta este principala capcana in care nu ar trebui sa cadem: trebuie sa incercam in permanenta sa promovam OpenCoffee, sa avem formate de evenimente interne diferite si sa atragem in permanenta oameni noi. Poate n-ar fi rau ca, de exemplu, odata pe luna sa organizam o editie de OpenCoffee undeva pe langa Regie. De asemenea, cred ca ar fi interesant ca periodic sa avem invitati sau sa trimitem invitati catre OpenCoffee-urile de prin zona, fie ca vorbim de Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu, Iasi, sau ceva mai departe (si mai complicat) Belgrad si Sofia.

Prezentarile de la OpenCoffee mi-au placut foarte mult pentru ca, cel putin la inceputurile OpenCoffee, feedback-ul primit de cei care isi prezentau proiectele era onest, iar mistourile de doi lei pe care le-am vazut la multe evenimente lipsea. Insa parca au fost prea multe  Odata cu reusitele UberVu si Brainient multa lume s-a simtit foarte inspirata sa porneasca afaceri web, si multi ajungeau sa le prezinte la OpenCoffee. Din pacate, calitatea multor prezentari era foarte slaba. Cred ca daca am restrange prezentarile de proiecte noi la o sesiune pe luna, cu prezentari de 5-10 minute (in functie de numarul de inscrisi), am putea sa ne folosim timpul mai eficient.

Subiectele prezentarilor ar putea sa depaseasca zona de proiecte noi. Putem sa discutam despre tehnologii, startupuri si evenimente care se intampla in restul lumii, putem invita live sau video oameni interesanti, putem face sesiuni de petcha-kutcha si multe altele.

Cel mai important lucru ramane insa audienta. OpenCoffee este un eveniment creat de antreprenori web, pentru antreprenori web. Atat timp cat vom reusi sa cream motive pentru acesti oameni (antreprenorii web) sa ni se alature suntem pe drumul cel bun. Daca insa vom constata ca cei care apar la OpenCoffee nu intra in aceasta categorie, atunci e un semn simplu ca am luat-o pe aratura.

Ma opresc aici, postul este deja prea mare. Ideile apar mai repede decat credeam. Puneti-le si voi pe ale voastre, si sa vedem ce iese

Refacem OpenCoffee ?

De ceva timp, mai precis de la jumatatea lui 2010, OpenCoffee-ul din Bucuresti este muribund. La intalnirile de joi de la ora 10:00 au venit din ce in ce mai putini participanti. In 2011 am participat, aproape din reflex, la 3 sau 4 intalniri, in care ne-am strans de fiecare data intre 2 si 4 persoane.

Imi aduc insa aminte inceputurile OpenCoffee, in ianuarie 2008, invitat fiind de Octav. Am cunoscut oameni noi, am purtat discutii interesante, le-am povestit despre Le Web (care ma marcase profund). Una peste alta, a fost o experienta interesanta.

Apoi, Viorel a preluat stafeta si a reusit lucruri remarcabile. Prezentari si invitati la fiecare editie, ce aduceau uneori peste 60 de persoane. Acolo i-am cunoscut pe Dragos Roua, Alex Lapusan, Ioana Anescu, Chinezu, Eugenia Cosinschi si multi altii. Ceea ce mi s-a parut insa remarcabil la OpenCoffee a fost atmosfera extrem de pozitiva, felul onest si pozitiv in care participantii ofereau feedback celor ce isi prezentau proiectele.

Insa Viorel si-a mutat interesul profesional de la firma de software la Robofun, si prin urmare a inceput sa fie preocupat de organizarea unei alte comunitati, si anume Tehnorama. Iar OpenCoffee s-a inchis, iar eu unul am inceput sa-i duc dorul. Cred ca un astfel de eveniment este extrem de important pentru crearea unui spirit de grup, pentru popularizarea antreprenoriatului web si pentru schimbul de idei.

Nu vreau insa sa ramanem fara OpenCoffee, asadar (la sugestia lui Viorel si nu numai) preiau stafeta. As vrea sa nu fiu singurul amfitrion, ci mai degraba sa organizam un grup de persoane ce doresc sa dea o mana de ajutor. Despre asta si despre alte idei, intr-un post viitor.

Pana atunci insa, fixati-va in calendar: OpenCoffee, joi 10 Martie 2011, de la 10:00 la 12:00. Locatia si programul il vom anunta la inceputul saptamanii viitoare. Ne vedem ?

Inotand in pahar

Dupa How to Web, mi-am luat cateva saptamani de pauza. Proiectul asta a fost cea mai mare incercare profesionala prin care am trecut, si un mic respiro era absolut necesar. Ecoul How to Web nu a disparut atat de repede, si, din ce in ce mai des din acel moment, am fost invitat pentru a oferi feedback celor care dezvolta startupuri web in intalniri formale (precum Startup Weekend) sau informale.

Marturisesc ca uneori nu ma simt foarte comod in postura asta. Ca antreprenor web am reusit sa dezvolt un business mic-mediu (Conectoo). Faptul ca am recunoscut o nevoie a antreprenorilor si am dezvoltat un eveniment adresat lor nu ma face neaparat cel mai bun consilier, pentru ca How to Web este un eveniment, nu un startup web. De multe ori insa le inteleg perfect nevoia de informare si indrumare, si imi dau toata silinta sa ii ajut direct sau punandu-i in contact cu altii mai priceputi.

In ultima luna am avut parte de destul de multe astfel de intalniri. Actuali sau potentiali antreprenori mi-au cerut parerea despre o sumedenie de proiecte sau doar idei. Sunt pe de o parte placut surprins de faptul ca sunt atat de multi tineri dornici sa inceapa proiecte noi, pentru ca presupun ca sunt de cel putin 10 ori mai multi cei care sunt in aceeasi situatie, dar n-au ajuns la mine.

Pe de alta parte sunt si multe lucruri de imbunatatit.

Atunci cand am inceput sa “desenam” How to Web, am plecat de la parerea ca multi dintre antreprenorii locali invata si inteleg tehnologia foarte rapid, insa nu poseda cunostintele si contactele de business care sa le permita sa dezvolte afaceri in afara unei piete foarte mici, cu toata cresterea spectaculoasa anuntata zilele astea. Cred ca presupunerea noastra a fost incompleta.

Ceea ce pare sa lipseasca cel mai adesea din proiectele discutate este viziunea. Cu totii putem crea cate o bucatica noua de tehnologie, putem intersecta in mod creativ un algoritm si un flux nou de date, insa intrebarea este: cat de utila este tehnologia respectiva celor ce ar putea sa o foloseasca ? Cat de mult sau de putin schimba o parte din web ? Pentru ca, in definitiv, daca iti doresti sa dezvolti proiecte globale trebuie sa ataci probleme globale.

Majoritatea ideilor despre care discutam sunt practic functionalitati care pot mai degraba sa imbunatateasca o aplicatie existenta, decat sa creeze una noua. Cei cu care am discutat au multa, multa bunavointa, insa o intelegere limitata a ceea ce inseamna webul. Si cred ca asta se intampla pentru ca, indiferent de nivelul cunostintelor tehnice sau gradul de inteligenta, atat timp cat te afli intr-un mediu in care discutia despre web se limiteaza la “de ce advertisingul online este mai bun decat cel offline” sau “cum sa tinem legatura cu clientii prin social media”, e clar ca nu poti evolua profesional daca esti un antreprenor de tehnologie web. Si, in felul asta, ne anulam cel mai important atu local: talentul tehnic.

Hai ca mi-am mai gasit ceva de facut.

LeWeb – cel mai important eveniment web european

Organizarea evenimentului a fost impecabila, si, ca un proaspat intrat in industria asta, nu pot decat sa ma minunez de capacitatea logistica extraordinara pe care o companie trebuie sa aiba pentru a gestiona 3000 de participanti, un spatiu de peste 10.000 mp impartiti in 3 cladiri, zeci de sectiuni si micro-evenimente, cu ajutorul a peste 140 de angajati, fara niciun fel de problema majora. Eh, n-am prea avut internet wireless in sala de prezentari, dar in afara de asta nimic de mentionat

Cam atat despre LeWeb, in curand mai multe despre How to Web

Saptamana trecuta am avut ocazia sa particip la cea de-a 6-a editie a LeWeb, cea mai importanta conferinta destinata webului desfasurata in Europa, impreuna cu cativa dintre membrii echipei How to Web si castigatorii Startup Challenge. Reprezentantii celor mai mari companii web din lume, precum Google, Microsoft, Nokia sau Yahoo s-au alaturat pe scena tigrilor tineri de la Facebook, Twitter, Zynga, Foursquare, WordPress si multi altii. Discutiile au curs snur, majoritatea fiind moderate de Loic le Meur (organizatorul Le Web), Michael Arrington sau MG Siegler (TechCrunch.com) si Robert “The Scobelizer” Scooble. Timp de doua zile, cei 3000 de participanti au aflat ultimele noutati din lumea webului, au schimbat pareri si carti de vizita.

Prezentarile, marea majoritate de tip Q&A, au fost centrate mai degraba pe sublinierea noutatilor anului ce se incheie decat pe informatii structurate, spre deosebire de structura pe care am propus-o pentru How to Web. Probabil insa ca explicatia poate fi data de tipul diferit al audientei. Pe cand LeWeb vizeaza o piata mai matura, cea a antreprenorilor sau managerilor de companii web ce au depasit pragul afirmarii, How to Web se doreste a fi un eveniment dedicat unei piete antreprenoriale emergente. Pentru mai multe informatii privind prezentarile de acolo gasiti pe blogul How to Web.

Organizarea evenimentului a fost impecabila, si, ca un proaspat intrat in industria asta, nu pot decat sa ma minunez de capacitatea logistica extraordinara pe care o companie trebuie sa aiba pentru a gestiona 3000 de participanti, un spatiu de peste 10.000 mp impartiti in 3 cladiri, zeci de sectiuni si micro-evenimente, cu ajutorul a peste 140 de angajati, fara niciun fel de problema majora. Eh, n-am prea avut internet wireless in sala de prezentari, dar in afara de asta nimic de mentionat.

Pretul biletelor este consistent: 2000 EUR biletul intreg (cu very early bird la 1300 EUR, disponibile doar in august, inainte de a fi anuntat primul speaker), preturi speciale pentru freelanceri (500 EUR) sau antreprenori aflati la inceput (1000 EUR). Am fost intrebat de cativa prieteni sau amici in ce masura cred ca este justificat costul biletelor. Parerile sunt impartite (asa cum e normal), insa atat tip cat un astfel de eveniment se desfasoara cu casa inchisa, as spune ca ceva-ceva motive exista. Si, binenteles, Parisul este frumos oricand, inclusiv iarna.

Cred ca punctul forte al acestui eveniment de anvergura este legat in primul rand de networking. LeWeb ofera participantilor o sansa unica de a intalni potentiali clienti, colaboratori sau investitori, iar marea majoritate a participantilor isi stabilesc din timp intalniri (unii chiar din ora in ora, pe durata celor doua zile). Acesta a fost motivul pentru care am participat si eu si, pe parcursul celor doua zile, am avut ocazia sa port discutii extrem de interesante cu persoane din 6 tari de pe 3 continente, si nu stiu vreun alt loc in Europa unde sa fi putut o asemenea “performanta”.

Cam atat despre LeWeb, in curand mai multe despre How to Web.

Finantarea si localizarea: care e impactul pentru un startup international ?

De ieri, citesc si discut in permanenta despre postul lui Manafu privind experienta antreprenoriala a colegilor sai de la AdCaptcher. A urmat un post al lui Mircea Scarlatescu, apoi o replica a lui Razvan Tirboaca pe Refresh.ro si ulterior o lista de sfaturi de la ArenaBiz / Eugenia Cosinschi.

Povestea e scurta si simpla:

- cei de la AdCaptcher au pornit un business de advertising prin captcha in 2009

- anul acesta, cei de la Solve Media, firma cu sediul in Silicon Valley, au ridicat o investitie de 5 mil. pentru aproximativ acelasi produs

Mi se pare incredibila tractiunea discutiei, numarul si calibrul celor implicati, ceea ce inseamna ca exista interes pentru asta.

Cateva nuante ce cred ca nu au fost puse in evidenta:

- cei de la AdCaptcher nu au fost primii care au pornit un astfel de business. Nu e nimic in neregula cu asta, dar cei de la Solve Media i-au depasit nu doar pe ei, ci probabil pe multi altii, chiar din Silicon Valley, care erau pe aceeasi piata

- faptul ca cei de la Solve Media au luat o investitie de dimensiunea asta nu inseamna ca vor avea 80% din piata, ci doar ca vor fi (mult) mai bine finantati

- exista si pericole atunci cand ridici bani de la VC, cel mai simplu fiind faptul ca, daca piata vizata nu se va dezvolta la nivelul la care sa returneze de cateva ori investitia oferita la exit, e posibil ca VC-ul sa prefere sa inchizi firma inainte de a consuma toti banii pentru a limita pierderea

- localizarea este o tema importanta pentru ca in functie de locatia din care pornesti ai acces la altfel de finantatori, talent local, concursuri de startups, expunere. Cea mai importanta lectie ar fi sa constientizam plusurile locale si sa incercam sa le exploatam la maxim

Cu alte cuvinte, daca ai luat o finantare nu inseamna ca ti-a pus Dumnezeu mana in cap. Ai de tras in continuare, si nimic nu e sigur.

Localizarea startupului insa iti defineste in mare masura strategia de dezvoltare, si este cu adevarat o tema foarte importanta. La How to Web am inclus foarte multe keynote-uri despre subiectul asta, lucruri povestite de antreprenori est-europeni care au reusit sa depaseasca problema locatiei. Despre asta urmeaza maine un post pe blogul How to Web.

Web-ul se intoarce in sala de clasa

In ultimii 3 ani, Romania a produs destul de multe surprize in zona antreprenoriatului web. Rand pe rand, stimulati de aceste succese, au aparut grupuri de networking, ceva investitori, un hubb local, multe evenimente si concursuri, si o gramada de entuziasm.

Am uitat insa cu totii ca urmatorii dezvoltatori si antreprenori de web nu pot aparea din pamanat, din piatra seaca, si am omis cea mai importanta componenta: educatia.

Astazi lansam Eat. Sleep. Web., o serie de conferinte ce prezinta web-ului prin intermediul dezvoltatorilor si antreprenorilor ce il construiesc. Conferintele se vor desfasura in Facultatea de Automatica si Calculatoare din  Universitatea Politehnica Bucuresti, odata la fiecare doua saptamani, joi de la 14 l a 16, in sala EC105.

Pentru inceput am optat pentru o formula simpla, ce ne va permite sa testam interesul studentilor pentru subiectele prezentate si sa gasim o modalitate de a construi (impreuna) un viitor pseudo-curs extrem de practic axat pe tehnologii si antreprenoriat web, complementar celor deja existente in facultate si destinat in mare parte doar celor pasionati de domeniu.

Multumesc tuturor celor care m-au ajutat: Valentin Cristea, Vlad Posea, Razvan Deaconescu, Ciprian Dobre, sper ca si rezultatele sa-i incante la fel de mult ca si ideea.

Despre strategia unui startup

Au trecut cativa ani din momentul in care am lansat Conectoo si, ca sa fiu sincer cu mine, n-am aflat nimic nou despre strategia dezvoltarii unui startup, insa din fericire am invatat enorm de multe lucruri. Asadar, scriu acest post nu pentru a va spune ceva nou, ci pentru a-mi puncta cele mai importante lectii pe care sper ca mi le-am insusit.

Regula 1. Urmareste banii

Cel mai frumos produs, cea mai usor de folosit aplicatie sau cea mai utila tehnologie nu se pot dezvolta fara a avea sustinere financiara. De fiecare data cand incepi un proiect, fixeaza-ti ca puncte de referinta momentele in care cauti finantare sau pui la punct un canal de distributie sau vanzare, si nu pe cele in care adaugi inca un modul tehnologiei pe care o dezvolti.

Regula 2. Intai vinzi, apoi construiesti

Cand incepi dezvoltarea unui startup, de putine ori cunosti cu exactitate nevoile clientilor sau piedicile in calea adoptarii lui. Cea mai simpla metoda de a-ti testa viitorul serviciu sau produs este sa incepi sa-l vinzi din momentul in care ai o simpla prezentare. Intalnindu-te cu potentialii clienti sau investitori, vei reusi sa-ti maturizezi viziunea despre startup-ul tau mult mai repede.

Regula 3. Nu te baza pe prieteni

Prietenii tai sunt prietenii tai. Sigur ca iti pot corecta problemele de logica, insa niciodata nu vor observa subtilitatile pentru ca nu iti vor fi nici clienti, nici investotori. Si pana la urma, sunt prietenii tai si e datoria lor sa te incurajeze.

Regula 4. Nu fa ce-ti spun clientii

La inceputurile Conectoo m-am confrutat cu o situatie ce parea ideala, dar urma sa se dovedeasca a fi foarte dificila: aproape orice potential client abordat avea nevoie de serviciile noastre, dar cu 1-2 modificari. Ne-am gandit imediat la o serie de servicii diferite de care clientii nostri ar fi avut nevoie. Insa strategia corecta ar fi fost sa definitivam serviciul cel mai la indemana, si apoi sa trecem la urmatorul, iar sugestiile clientilor sa le folosim doar in masura in care se pliaza pe strategia noastra.

Regula 5. Investeste in oameni

Cel mai important capital al unui startup este echipa pe care o construiesti. Nu totdeauna ai sansa ca doi dintre amicii tai sa fie interesati de exact acelasi proiect, si sa aiba cunostinte complementare tie. De cele mai multe ori iti va fi dificil sa atragi oameni talentati si seriosi, promitandu-le bani putini si un prezent instabil, dar un viitor ce poate fi stralucit. Comunica toate noutatile cu ei, atat bune ca si rele, implica-i in deciziile importante, dar fara a le pune pe umeri problemele tale, si fa-ti timp sa-i mai scoti la o bere sau la un teatru din cand in cand.

Cu siguranta ca fiecare dintre cei ce au inceput un startup au propriile reguli, poate cativa isi vor face timp sa le scrie intre comentariile acestui post.

Insa de fiecare data cand vrei sa aplici o regula invatata sau citita, trece-o intai prin filtrul gandirii. Nicio regula din lume nu este scutita de exceptii, asa ca urmeaza-i intotdeauna spiritul, si nu litera ei.

Anti-miorita 2.0

Daca as putea elimina ceva din programa scolara din Romania, as incepe cu Miorita. Considerata a fi un simbol al trairilor acestui popor, Miorita ne povesteste cum un cioban isi contempla in versuri viitoarea moarte, discutand cu o oaie. Nu stiu daca intr-adevar aceasta scriitura trista ne caracterizeaza, insa repercursiunile ei asupra valorilor unui tanar imi par a fi dezastruoase. Abordarea asta ne invata sau ne ofera scuza sa fim mereu reactivi, blegi, defetisti, cautand permanent cu privirea bulbucata urmatoarea palma ce ne va lovi peste ceafa.

Schimbam planul.

In 2007, Dragos Novac a aplicat la Seedcamp, cel mai mare concurs pentru antreprenorii web din Europa. Din cate stiu, a fost prima participare a unui proiect romanesc la un concurs international, deci Dragos nu a prea avut nici de la cine sa primeasca sfaturi. Urbee a ajuns in finala, si, desi nu s-a numarat printre castigatori, cred ca experienta celor doua saptamana de mentorat a fost extrem de pozitiva pentru el.

In 2008, doar un an mai tarziu, Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca s-au inscris la Seedcamp cu un proiect numit UberVu si au reusit sa se numere printre invingatori, la primul lor proiect ce viza piata internationala. Ai dracului norocosi, ati putea spune. Inainte de asta insa echipa de la UberVu isi prezentase proiectul la 11 Minutes si NetCamp in Romania, si la TheNextWeb in Amsterdam. Nimic nu se intamplase, insa ei au continuat pana au reusit.

In septembrie 2009, a fost randul lui Emil Gal si a echipei de la Braininet. Dupa o serie destul de lunga de proiecte reusite mai degraba partial in Romania, BrainDrain s-a numarat printre castigatorii de la Seedcamp. Insa lucrurile nu au fost deloc intamplatoare. BrainDrain castigase in acelasi an mini-Seedcamp-ul din Paris, din nou la prima lor experienta internationala.

Tot in septembrie 2009, Dragos Manac, antreprenorul din spatele SNS, s-a urcat intr-un avion cu destinatia Statele Unite. Nu s-a dus in vizita la prieteni, nici nu prea avea multi cunoscuti pe acolo. S-a intors in Romania o luna mai tarziu, dupa ce isi deschisese un birou in Statele Unite, isi angajase colaboratori si stabilise cateva zeci de contacte. Din nou, nimic spectaculos. Dragos a inceput afacerea lui acum 7 ani, si a muncit necontenit la dezvoltarea ei, infruntand probleme mai mari si mai mici, dar depasindu-le pe toate.

Acum cateva luni, echipa Balaur.ro (adica Cristian Strat, Silviu Ganceanu si Mircea Pasoi) a creat ReadFu, iar proiectul lor a fost selectat de catre BootupLabs. Cine auzise de BootupLabs in Romania inainte de asta ? Foarte putini. Baietii au cautat o rezolvare a problemei lor, s-au informat, si-au facut curaj, au aplicat si au castigat unul dintre cele 6 locuri disponibile, iar in curand pleaca spre Canada.

In februarie 2010 urmeaza echipa Trigwee, adica Octav Druta, Vlad Stan si Catalina Rusu, care pleaca pentru o luna in Silicon Valey. Apoi Bobby Voicu, ce ce isi va cauta parteneri pentru Revvnation.

Am o mare admiratie pentru acesti oameni, si o mare satisfactie pentru faptul ca facem parte din aceeasi industrie, iar o parte dintre ei imi sunt prieteni. Cu totii au uitat facila scuza mioritica ce ne spune ca Internetul din .ro este o piata anuala mult mai mica decat cea a exporturilor de mango din Papua – Noua Guinee. Cu totii au decis ca in loc sa astepte ca viitorul sa vina peste ei, si-l pot crea singuri asa cum doresc.

Sper sa le calc (la propriu) in curand pe urme.

Elogiu egoist al educatiei

Cand eram adolescent ma gandeam deseori cum si ce as putea face pentru a crea ceva remarcabil, ceva ce va fi tinut minte peste ani. Ma gandeam ca acesta ar trebui sa fie scopul unei vieti, pentru ca ea sa nu se iroseasca. Raspunsul nu este deloc simplu, deoarece in timp orice zid se surpa, orice inventie intra in cotidian si orice nume se uita.

Intrebarea parea fara raspuns.

In timpul facultatii insa am constientizat impactul si transformarile pe care educatia le poate provoca intr-o persoana. Si nu ma refer doar la educatia scolara si academica, ci si orice forma de educatie, precum cea oferita de parinti in primii 7 ani de viata, educatia obtinuta prin practicarea unui sport sau educatia antreprenoriala.

Va pot da multe exemple, insa doua mi se par graitoare: este uimitor sa vezi cum persoane plecate literalmente de la coada vacii reusesc sa-si depaseasca foarte mult nivelul social de la care au pornit, datorita educatiei primite in scoala, sau cum mase de oameni reusesc sa faca alegeri mai bune in viata de zi cu zi, precum mancatul sanatos sau practicarea sportului, datorita educatiei civice.

Cred ca educatia este unul dintre cele mai importante mijloace prin care putem face o lume mai buna, si prin care fiecare individ isi poate implini visele si isi poate duce pana la capat potentialul. Cred ca participand la educarea cel putin a unei persoane vei crea o schimbare semnificativa, cu impact pe termen lung atat prin prisma actiunilor acelei persoane, cat si prin prisma actiunilor celor ce vor fi educati de acea persoana. Cu alte cuvinte, educand vei trai totdeauna prin altii.

Ieri a avut loc conferinta “How to Web”, un prilej pentru studentii si tinerii profesionisti din Internet de a descoperi diferite fatete ale Web-ului global. Sper ca ziua de ieri sa fi fost pentru cat mai multi dintre ei doar un prilej de a incepe un drum nou, si speram ca sa ne intalnim regulat de acum incolo. Dupa o zi ca cea de ieri, in care am strans atat de multa curiozitate si pasiune pentru Web in acelasi loc, simt ca, impreuna cu ceilalati colegi de la Wembrio, am creat ceva remarcabil. Si am gasit cel putin unul dintre raspunsurile intrebarii mele.