Web-ul se intoarce in sala de clasa

May 6th, 2010

In ultimii 3 ani, Romania a produs destul de multe surprize in zona antreprenoriatului web. Rand pe rand, stimulati de aceste succese, au aparut grupuri de networking, ceva investitori, un hubb local, multe evenimente si concursuri, si o gramada de entuziasm.

Am uitat insa cu totii ca urmatorii dezvoltatori si antreprenori de web nu pot aparea din pamanat, din piatra seaca, si am omis cea mai importanta componenta: educatia.

Astazi lansam Eat. Sleep. Web., o serie de conferinte ce prezinta web-ului prin intermediul dezvoltatorilor si antreprenorilor ce il construiesc. Conferintele se vor desfasura in Facultatea de Automatica si Calculatoare din  Universitatea Politehnica Bucuresti, odata la fiecare doua saptamani, joi de la 14 l a 16, in sala EC105.

Pentru inceput am optat pentru o formula simpla, ce ne va permite sa testam interesul studentilor pentru subiectele prezentate si sa gasim o modalitate de a construi (impreuna) un viitor pseudo-curs extrem de practic axat pe tehnologii si antreprenoriat web, complementar celor deja existente in facultate si destinat in mare parte doar celor pasionati de domeniu.

Multumesc tuturor celor care m-au ajutat: Valentin Cristea, Vlad Posea, Razvan Deaconescu, Ciprian Dobre, sper ca si rezultatele sa-i incante la fel de mult ca si ideea.

Despre strategia unui startup

February 20th, 2010

Au trecut cativa ani din momentul in care am lansat Conectoo si, ca sa fiu sincer cu mine, n-am aflat nimic nou despre strategia dezvoltarii unui startup, insa din fericire am invatat enorm de multe lucruri. Asadar, scriu acest post nu pentru a va spune ceva nou, ci pentru a-mi puncta cele mai importante lectii pe care sper ca mi le-am insusit.

Regula 1. Urmareste banii

Cel mai frumos produs, cea mai usor de folosit aplicatie sau cea mai utila tehnologie nu se pot dezvolta fara a avea sustinere financiara. De fiecare data cand incepi un proiect, fixeaza-ti ca puncte de referinta momentele in care cauti finantare sau pui la punct un canal de distributie sau vanzare, si nu pe cele in care adaugi inca un modul tehnologiei pe care o dezvolti.

Regula 2. Intai vinzi, apoi construiesti

Cand incepi dezvoltarea unui startup, de putine ori cunosti cu exactitate nevoile clientilor sau piedicile in calea adoptarii lui. Cea mai simpla metoda de a-ti testa viitorul serviciu sau produs este sa incepi sa-l vinzi din momentul in care ai o simpla prezentare. Intalnindu-te cu potentialii clienti sau investitori, vei reusi sa-ti maturizezi viziunea despre startup-ul tau mult mai repede.

Regula 3. Nu te baza pe prieteni

Prietenii tai sunt prietenii tai. Sigur ca iti pot corecta problemele de logica, insa niciodata nu vor observa subtilitatile pentru ca nu iti vor fi nici clienti, nici investotori. Si pana la urma, sunt prietenii tai si e datoria lor sa te incurajeze.

Regula 4. Nu fa ce-ti spun clientii

La inceputurile Conectoo m-am confrutat cu o situatie ce parea ideala, dar urma sa se dovedeasca a fi foarte dificila: aproape orice potential client abordat avea nevoie de serviciile noastre, dar cu 1-2 modificari. Ne-am gandit imediat la o serie de servicii diferite de care clientii nostri ar fi avut nevoie. Insa strategia corecta ar fi fost sa definitivam serviciul cel mai la indemana, si apoi sa trecem la urmatorul, iar sugestiile clientilor sa le folosim doar in masura in care se pliaza pe strategia noastra.

Regula 5. Investeste in oameni

Cel mai important capital al unui startup este echipa pe care o construiesti. Nu totdeauna ai sansa ca doi dintre amicii tai sa fie interesati de exact acelasi proiect, si sa aiba cunostinte complementare tie. De cele mai multe ori iti va fi dificil sa atragi oameni talentati si seriosi, promitandu-le bani putini si un prezent instabil, dar un viitor ce poate fi stralucit. Comunica toate noutatile cu ei, atat bune ca si rele, implica-i in deciziile importante, dar fara a le pune pe umeri problemele tale, si fa-ti timp sa-i mai scoti la o bere sau la un teatru din cand in cand.

Cu siguranta ca fiecare dintre cei ce au inceput un startup au propriile reguli, poate cativa isi vor face timp sa le scrie intre comentariile acestui post.

Insa de fiecare data cand vrei sa aplici o regula invatata sau citita, trece-o intai prin filtrul gandirii. Nicio regula din lume nu este scutita de exceptii, asa ca urmeaza-i intotdeauna spiritul, si nu litera ei.

Anti-miorita 2.0

January 5th, 2010

Daca as putea elimina ceva din programa scolara din Romania, as incepe cu Miorita. Considerata a fi un simbol al trairilor acestui popor, Miorita ne povesteste cum un cioban isi contempla in versuri viitoarea moarte, discutand cu o oaie. Nu stiu daca intr-adevar aceasta scriitura trista ne caracterizeaza, insa repercursiunile ei asupra valorilor unui tanar imi par a fi dezastruoase. Abordarea asta ne invata sau ne ofera scuza sa fim mereu reactivi, blegi, defetisti, cautand permanent cu privirea bulbucata urmatoarea palma ce ne va lovi peste ceafa.

Schimbam planul.

In 2007, Dragos Novac a aplicat la Seedcamp, cel mai mare concurs pentru antreprenorii web din Europa. Din cate stiu, a fost prima participare a unui proiect romanesc la un concurs international, deci Dragos nu a prea avut nici de la cine sa primeasca sfaturi. Urbee a ajuns in finala, si, desi nu s-a numarat printre castigatori, cred ca experienta celor doua saptamana de mentorat a fost extrem de pozitiva pentru el.

In 2008, doar un an mai tarziu, Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca s-au inscris la Seedcamp cu un proiect numit UberVu si au reusit sa se numere printre invingatori, la primul lor proiect ce viza piata internationala. Ai dracului norocosi, ati putea spune. Inainte de asta insa echipa de la UberVu isi prezentase proiectul la 11 Minutes si NetCamp in Romania, si la TheNextWeb in Amsterdam. Nimic nu se intamplase, insa ei au continuat pana au reusit.

In septembrie 2009, a fost randul lui Emil Gal si a echipei de la Braininet. Dupa o serie destul de lunga de proiecte reusite mai degraba partial in Romania, BrainDrain s-a numarat printre castigatorii de la Seedcamp. Insa lucrurile nu au fost deloc intamplatoare. BrainDrain castigase in acelasi an mini-Seedcamp-ul din Paris, din nou la prima lor experienta internationala.

Tot in septembrie 2009, Dragos Manac, antreprenorul din spatele SNS, s-a urcat intr-un avion cu destinatia Statele Unite. Nu s-a dus in vizita la prieteni, nici nu prea avea multi cunoscuti pe acolo. S-a intors in Romania o luna mai tarziu, dupa ce isi deschisese un birou in Statele Unite, isi angajase colaboratori si stabilise cateva zeci de contacte. Din nou, nimic spectaculos. Dragos a inceput afacerea lui acum 7 ani, si a muncit necontenit la dezvoltarea ei, infruntand probleme mai mari si mai mici, dar depasindu-le pe toate.

Acum cateva luni, echipa Balaur.ro (adica Cristian Strat, Silviu Ganceanu si Mircea Pasoi) a creat ReadFu, iar proiectul lor a fost selectat de catre BootupLabs. Cine auzise de BootupLabs in Romania inainte de asta ? Foarte putini. Baietii au cautat o rezolvare a problemei lor, s-au informat, si-au facut curaj, au aplicat si au castigat unul dintre cele 6 locuri disponibile, iar in curand pleaca spre Canada.

In februarie 2010 urmeaza echipa Trigwee, adica Octav Druta, Vlad Stan si Catalina Rusu, care pleaca pentru o luna in Silicon Valey. Apoi Bobby Voicu, ce ce isi va cauta parteneri pentru Revvnation.

Am o mare admiratie pentru acesti oameni, si o mare satisfactie pentru faptul ca facem parte din aceeasi industrie, iar o parte dintre ei imi sunt prieteni. Cu totii au uitat facila scuza mioritica ce ne spune ca Internetul din .ro este o piata anuala mult mai mica decat cea a exporturilor de mango din Papua – Noua Guinee. Cu totii au decis ca in loc sa astepte ca viitorul sa vina peste ei, si-l pot crea singuri asa cum doresc.

Sper sa le calc (la propriu) in curand pe urme.

Elogiu egoist al educatiei

November 1st, 2009
Cand eram adolescent ma gandeam deseori cum si ce as putea face pentru a crea ceva remarcabil, ceva ce va fi tinut minte peste ani. Ma gandeam ca acesta ar trebui sa fie scopul unei vieti, pentru ca ea sa nu se iroseasca. Raspunsul nu este deloc simplu, deoarece in timp orice zid se surpa, orice inventie intra in cotidian si orice nume se uita.
Intrebarea parea fara raspuns.
In timpul facultatii insa am constientizat impactul si transformarile pe care educatia le poate provoca intr-o persoana. Si nu ma refer doar la educatia scolara si academica, ci si orice forma de educatie, precum cea oferita de parinti in primii 7 ani de viata, educatia obtinuta prin practicarea unui sport sau educatia antreprenoriala.
Va pot da multe exemple, insa doua mi se par graitoare: este uimitor sa vezi cum persoane plecate literalmente de la coada vacii reusesc sa-si depaseasca foarte mult nivelul social de la care au pornit, datorita educatiei primite in scoala, sau cum mase de oameni reusesc sa faca alegeri mai bune in viata de zi cu zi, precum mancatul sanatos sau practicarea sportului, datorita educatiei civice.
Cred ca educatia este unul dintre cele mai importante mijloace prin care putem face o lume mai buna, si prin care fiecare individ isi poate implini visele si isi poate duce pana la capat potentialul. Cred ca participand la educarea cel putin a unei persoane vei crea o schimbare semnificativa, cu impact pe termen lung atat prin prisma actiunilor acelei persoane, cat si prin prisma actiunilor celor ce vor fi educati de acea persoana. Cu alte cuvinte, educand vei trai totdeauna prin altii.
Ieri a avut loc conferinta “How to Web”, un prilej pentru studentii si tinerii profesionisti din Internet de a descoperi diferite fatete ale Web-ului global. Sper ca ziua de ieri sa fi fost pentru cat mai multi dintre ei doar un prilej de a incepe un drum nou, si speram ca sa ne intalnim regulat de acum incolo. Dupa o zi ca cea de ieri, in care am strans atat de multa curiozitate si pasiune pentru Web in acelasi loc, simt ca, impreuna cu ceilalati colegi de la Wembrio, am creat ceva remarcabil. Si am gasit cel putin unul dintre raspunsurile intrebarii mele.

Cand eram adolescent ma gandeam deseori cum si ce as putea face pentru a crea ceva remarcabil, ceva ce va fi tinut minte peste ani. Ma gandeam ca acesta ar trebui sa fie scopul unei vieti, pentru ca ea sa nu se iroseasca. Raspunsul nu este deloc simplu, deoarece in timp orice zid se surpa, orice inventie intra in cotidian si orice nume se uita.

Intrebarea parea fara raspuns.

In timpul facultatii insa am constientizat impactul si transformarile pe care educatia le poate provoca intr-o persoana. Si nu ma refer doar la educatia scolara si academica, ci si orice forma de educatie, precum cea oferita de parinti in primii 7 ani de viata, educatia obtinuta prin practicarea unui sport sau educatia antreprenoriala.

Va pot da multe exemple, insa doua mi se par graitoare: este uimitor sa vezi cum persoane plecate literalmente de la coada vacii reusesc sa-si depaseasca foarte mult nivelul social de la care au pornit, datorita educatiei primite in scoala, sau cum mase de oameni reusesc sa faca alegeri mai bune in viata de zi cu zi, precum mancatul sanatos sau practicarea sportului, datorita educatiei civice.

Cred ca educatia este unul dintre cele mai importante mijloace prin care putem face o lume mai buna, si prin care fiecare individ isi poate implini visele si isi poate duce pana la capat potentialul. Cred ca participand la educarea cel putin a unei persoane vei crea o schimbare semnificativa, cu impact pe termen lung atat prin prisma actiunilor acelei persoane, cat si prin prisma actiunilor celor ce vor fi educati de acea persoana. Cu alte cuvinte, educand vei trai totdeauna prin altii.

Ieri a avut loc conferinta “How to Web”, un prilej pentru studentii si tinerii profesionisti din Internet de a descoperi diferite fatete ale Web-ului global. Sper ca ziua de ieri sa fi fost pentru cat mai multi dintre ei doar un prilej de a incepe un drum nou, si speram ca sa ne intalnim regulat de acum incolo. Dupa o zi ca cea de ieri, in care am strans atat de multa curiozitate si pasiune pentru Web in acelasi loc, simt ca, impreuna cu ceilalati colegi de la Wembrio, am creat ceva remarcabil. Si am gasit cel putin unul dintre raspunsurile intrebarii mele.

Primul

November 1st, 2009
Saptamana asta am citit cu mare interes un material de PR (http://comunicatedepresa.ro/Pentru_prima_data_in_Romania,_un_mare_site_de_servicii_lanseaza_o_interfata_pentru_acces_(API)_gratuita~NTcwODA=) cu un titlu la limita:
Pentru prima data in Romania, un mare site de servicii lanseaza o interfata pentru acces (API) gratuita
… si citindu-l mi-am adus aminte de multele alte materiale de PR care incercau sa-si vanda informatia punand-i un primul sau prima in coada.
Este oare atat de relevant sa lansezi primul serviciu sau produs ? Nu ar trebui oare ca astfel de comunicari comerciale sa fie axate pe beneficii, pe diferentele care il fac pe client sa cumpere ?
Din cate banuiesc, clientii primei masini nu au cumparat-o pentru ca era prima, ci pentru ca era mai eficienta decat un cal sau o caruta. Pe de alta parte, iPhone-ul a fost adoptat in masa, devenind un fel de obiect-cult, desi a fost al x-lea telefon mobil lansat. Clientii l-au considerat a fi cel mai bun.
Mi-as dori sa citesc mai multe articole despre “cel mai bun produs” sau “cel mai eficient serviciu”. Pana atunci insa, ne putem delecta cu totii cu asemenea diplome false pe care unii insista sa si le agate pe perete.

Saptamana asta am citit cu mare interes un material de PR cu un titlu la limita:

Pentru prima data in Romania, un mare site de servicii lanseaza o interfata pentru acces (API) gratuita

… si citindu-l mi-am adus aminte de multele alte materiale de PR care incercau sa-si vanda informatia punand-i un primul sau prima in coada.

Este oare atat de relevant sa lansezi primul serviciu sau produs ? Nu ar trebui oare ca astfel de comunicari comerciale sa fie axate pe beneficii, pe diferentele care il fac pe client sa cumpere ?

Din cate banuiesc, clientii primei masini nu au cumparat-o pentru ca era prima, ci pentru ca era mai eficienta decat un cal sau o caruta. Pe de alta parte, iPhone-ul a fost adoptat in masa, devenind un fel de obiect-cult, desi a fost al x-lea telefon mobil lansat. Clientii l-au considerat a fi cel mai bun.

Mi-as dori sa citesc mai multe articole despre “cel mai bun produs” sau “cel mai eficient serviciu”. Pana atunci insa, ne putem delecta cu totii cu asemenea diplome false pe care unii insista sa si le agate pe perete.

web.ro = liniste, se lucreaza !

November 1st, 2009
Luna trecuta, Eugenia Cosinschi facut o fapta buna si a inventariat intr-un articol pe www.ArenaBiz.ro proiectele de web romanesti cu pretentii internationale, ca o reactie la un articol anterior al lui Vladimir Oane publicat pe www.startups.ro.
Initiativa Eugeniei si interactiunea cititorilor au generat o harta destul de precisa a ambitiilor internationale a webului romanesc. Parcurgand lista rezultata am tras cateva concluzii:
1. lista este foarte lunga – exista deci interes antreprenorial in aceasta directie, chiar mult mai mult decat am fi banuit.
2. majoritatea proiectelor sunt putin cunoscute – avem OpenCoffee, WebClub, WebCamp, Webstock, startups.ro si ArenaBiz.ro publica in mod constant informatii despre web-ul romanesc, insa expunerea publica a majoritatii lor a fost minimala, daca nu inexistenta.
3. foarte putine proiecte atrag bani (din finantari sau de la clienti) – daca eliminam “tinerele sperante” si siturile care doar au domenii pe .com, dar nu au si impact international, ramanem probabil cu maxim 25%.
4. (subiectiv) destul de putine au anvergura – sau altfel spus, doar o mica parte din ele sunt conectate la subiectele principale din webul global.
Cu alte cuvinte, pare ca avem dorinta, dar nu prea avem putinta.
Pana la urma, este normal ca doar o parte din ele sa atraga finantari, pana la urma ar fi anormal sa fie 100% din ele finantate, desi optiunile locale sunt inca restranse. De asemenea este de inteles ca antreprenorii si/sau echipele tehnice incep cu proiecte fara o anvergura deosebita, deoarece astfel cauta experienta.
Ceea ce ma nedumereste este lipsa colosala de expunere a acestor proiecte. E greu de inteles cum se poate dezvolta domeniul acesta daca fiecare stam pe acasa si lucram dupa cum ni se pare noua, fara sa schimbam pareri, fara sa ne expunem criticilor celorlalti (constructive sau nu), fara sa fim corelati cu piata. Mi-as dori sa fie o boala de tinerete, insa ma tem ca e o cutuma culturala locala.
Daca vrem un mediu antreprenorial efervescent si creativ, reprezentativ si in afara cafenelelor din Romana si Universitate, ar fi tare bine sa incepem sa ne preocupam de capacitatea de comunicare si relationare a celor care isi incep de maine afaceri pe web.

Luna trecuta, Eugenia Cosinschi facut o fapta buna si a inventariat intr-un articol pe ArenaBiz.ro proiectele de web romanesti cu pretentii internationale, ca o reactie la un articol anterior al lui Vladimir Oane publicat pe startups.ro.

Initiativa Eugeniei si interactiunea cititorilor au generat o harta destul de precisa a ambitiilor internationale a webului romanesc. Parcurgand lista rezultata am tras cateva concluzii:

1. lista este foarte lunga – exista deci interes antreprenorial in aceasta directie, chiar mult mai mult decat am fi banuit.

2. majoritatea proiectelor sunt putin cunoscute – avem OpenCoffee, WebClub, WebCamp, Webstock, startups.ro si ArenaBiz.ro publica in mod constant informatii despre web-ul romanesc, insa expunerea publica a majoritatii lor a fost minimala, daca nu inexistenta.

3. foarte putine proiecte atrag bani (din finantari sau de la clienti) – daca eliminam “tinerele sperante” si siturile care doar au domenii pe .com, dar nu au si impact international, ramanem probabil cu maxim 25%.

4. (subiectiv) destul de putine au anvergura – sau altfel spus, doar o mica parte din ele sunt conectate la subiectele principale din webul global.

Cu alte cuvinte, pare ca avem dorinta, dar nu prea avem putinta.

Pana la urma, este normal ca doar o parte din ele sa atraga finantari, pana la urma ar fi anormal sa fie 100% din ele finantate, desi optiunile locale sunt inca restranse. De asemenea este de inteles ca antreprenorii si/sau echipele tehnice incep cu proiecte fara o anvergura deosebita, deoarece astfel cauta experienta.

Ceea ce ma nedumereste este lipsa colosala de expunere a acestor proiecte. E greu de inteles cum se poate dezvolta domeniul acesta daca fiecare stam pe acasa si lucram dupa cum ni se pare noua, fara sa schimbam pareri, fara sa ne expunem criticilor celorlalti (constructive sau nu), fara sa fim corelati cu piata. Mi-as dori sa fie o boala de tinerete, insa ma tem ca e o cutuma culturala locala.

Daca vrem un mediu antreprenorial efervescent si creativ, reprezentativ si in afara cafenelelor din Romana si Universitate, ar fi tare bine sa incepem sa ne preocupam de capacitatea de comunicare si relationare a celor care isi incep de maine afaceri pe web.

Personajul in cauza

November 1st, 2009
Nascut la Craiova, in ziua meciului Craiova – Leeds 2-0, suporter declarat al Universitatii Craiova.
Gradinita, primara, gimnaziu si liceu la Drobeta Turnu Severin, perioada in care am bisnitarit gume de mestecat, ochelari de soare, postere din Bravo si Popcorn, atestate la informatica, actibilde cu fotbalisti, paie de suc, am lucrat ca DJ si carator de navete, si mi-am descoperit o afinitate pentru antreprenoriat.
Facultatea la UPB / Automatica si Calculatoare, specializarea Inteligenta artificiala, am facut un master si un an de specializare in e-learning in Franta. In paralel am lucrat la sau cu cateva firme, intre care Vodanet, fie ca angajat, fie ca freelancer.
In 2004 m-am intors in Romania si am pornit (ca fondator sau co-fondator) Stagii pe Bune, ASPI, Interactive People (inchisa), Conectoo, AlphaTalks (inca in lucru). N-am facut vreo avere, dar m-am distrat si m-am enervat la culme, am intalnit si oameni si neoameni, si am invatat mai multe despre viata decat as fi crezut vreodata.
Imi plac: Rodica (sotia mea de 2 luni si prietena mea dintotdeauna), plimbarile prin lume, prietenii, vinul bun, fotbalul, mancarea italiana, masinile engleze, savoarea inceputurilor, proiectele inovative, si alte chestii despre care nu va voi povesti niciodata.
Nu-mi place (si incerc sa evit): maltratarea bunului simt, prostia, oamenii care vorbesc prea mult, neincrederea, lucrurile fara masura, si, trebuie sa recunosc, am un usor sentiment (nativ probabil) de antipatie fata de dinamovisti.
Pe viitor: dupa ce voi fi strans suficienta experienta, sper sa am intelepciunea de a o pune in slubja celor ce vin din urma. Cand va fi asta, nu stiu. Poate incep de astazi :)

Nascut la Craiova, in ziua meciului Craiova – Leeds 2-0, suporter declarat al Universitatii Craiova.

Gradinita, primara, gimnaziu si liceu la Drobeta Turnu Severin, perioada in care am bisnitarit gume de mestecat, ochelari de soare, postere din Bravo si Popcorn, atestate la informatica, actibilde cu fotbalisti, paie de suc, am lucrat ca DJ si carator de navete, si mi-am descoperit o afinitate pentru antreprenoriat.

Facultatea la UPB / Automatica si Calculatoare, specializarea Inteligenta artificiala, am facut un master si un an de specializare in e-learning in Franta. In paralel am lucrat la sau cu cateva firme, intre care Vodanet, fie ca angajat, fie ca freelancer.

In 2004 m-am intors in Romania si am pornit (ca fondator sau co-fondator) Stagii pe Bune, ASPI, Interactive People (inchisa), Conectoo, AlphaTalks (inca in lucru). N-am facut vreo avere, dar m-am distrat si m-am enervat la culme, am intalnit si oameni si neoameni, si am invatat mai multe despre viata decat as fi crezut vreodata.

Imi plac: Rodica (sotia mea de 2 luni si prietena mea dintotdeauna), plimbarile prin lume, prietenii, vinul bun, fotbalul, mancarea italiana, masinile engleze, savoarea inceputurilor, proiectele inovative, si alte chestii despre care nu va voi povesti niciodata.

Nu-mi place (si incerc sa evit): maltratarea bunului simt, prostia, oamenii care vorbesc prea mult, neincrederea, lucrurile fara masura, si, trebuie sa recunosc, am un usor sentiment (nativ probabil) de antipatie fata de dinamovisti.

Pe viitor: dupa ce voi fi strans suficienta experienta, sper sa am intelepciunea de a o pune in slubja celor ce vin din urma. Cand va fi asta, nu stiu. Poate incep de astazi :)