In timp am inteles ca, pentru a reusi, cel ce munceste trebuie sa aiba si un sistem ce implica ordine, concurenta, suport si capitalizarea experientei celor ce au trecut prin aceleasi situatii. Inventarea rotii nu este si nici nu va mai fi vreodata o activitate productiva, aducatoare de plus-valoare, iar munca haotica nu are alta sansa decat sa devina un etern exercitiu de irosire.

Schimbam realitatea.

Precum alti antreprenori din Internetul romanesc, sunt un fan al spiritului antreprenorial din Silicon Valley. Dezvoltata in jurul Universitatii Stanford, Silicon Valey reprezinta ecosistemul antreprenorial aproape perfect. Poti gasi la o aruncatura de bat potentiali colegi, interesati sa participe la dezvoltarea unor proiecte noi, antreprenori interesati sa le sustina financiar, consilieri experimentati ce le pot sfatui.

Insa lucrurile nu sunt deloc intamplatoare. Impulsul initial generat de Shockley Semiconductor Laboratory, datorita noutatilor aduse in electronica, a creat un adevarat lant de startupuri, toate stabilite in zona San Diego / Mountain View, iar fondatorii primei generatii de startupuri au finantat mai departe dezvoltarea urmatoarei generatii si asa mai departe. Cele mai proeminente ar fi Intel, Cisco, Apple, Yahoo, Google, Facebook si atatea altele.

In paralel, univeristatile din zona au fost grija sa capitalizeze dezvoltarea industriala din jur oferind atat material uman pentru cresterea companiilor, cat mai ales mediul potrivit pentru dezvoltarea noului val de antreprenori.

Universitatea Stanford a dezvoltat, de ex. nu doar cursuri pentru antreprenoriat, ci un intreg departament ce se preocupa de dezvoltarea antreprenoriala a studentilor, prin programe de o calitate exceptionala, ce au generat nu doar odata dezvoltari internationale. Orice potential sau viitor antreprenor poate utiliza diferite tipuri de finantari, incubatoare pentru afaceri, programe de dezvoltare personala, cluburi de networking si multe, multe altele, toate gandite pentru a-l duce repede si eficient de la o etapa de dezvoltare la urmatoarea.

Toate aceste oportunitati latente sunt amestecate cu o cultura ultra-antreprenoriala propovaduita permanent, in care sunt implicati toti actorii ce pot sprijini dezvoltarea unui startup. Indraznesc sa cred ca tocmai aceasta preocupare constanta pentru antreprenoriat, perfectionata zeci de ani, a condus la rezultatele de astazi.

Inapoi in .ro

In ultimii doi ani, datorita reusitelor exceptionale ale celor de la Neogen si Ejobs, prin investitiile atrase, si ale celor de la UberVU si Brainient, datorita dimensiunii proiectelor propuse, constat cu bucurie ca exista un numar din ce in ce mai mare de startupuri ambitioase dezvoltate de antreprenorii romani.

Ceea ce imi pare remarcabil la acestea este rata de reusita (partiala deocamdata) a proiectelor ce vizeaza piata internationala. Cel putin jumatate dintre ele prind macar o prezentare la un mini-Seedcamp, ceea ce este o reusita in sine.

Aceste succese sunt cu atat mai remarcabile cu cat ecosistemul antreprenorial de la noi este infinit mai golas chiar fata de multi dintre concurentii europeni, iar proiectele sunt dezvoltate de multe ori fara bani si fara sfaturi din partea potentialilor investitori sau clienti. Cu siguranta varfurile unei generatii pot compensa aceasta lipsa de oportunitati intr-o oarecare masura, insa ce ne facem cu restul ? In cazul antreprenoriatului, unde un proiect interesant poate esua cu succes, iar unul mediocru poate reusi meritoriu, numarul de proiecte incercate este extrem de important si este primul pas catre dezvoltarea zonei antreprenoriale.

Sunt increzator ca vom reusi, candva, sa avem si in Romania sau macar in Europa de Est fragmente din ecosistemul antreprenorial din Silicon Valley. Stiu ca pare un vis, dar e un vis in care ma simt capabil sa cred. Pentru ca, revenind la observatia initiala, ar fi tare pacat sa ne risipim talentul muncind in gol.

Am uitat insa cu totii ca urmatorii dezvoltatori si antreprenori de web nu pot aparea din pamanat, din piatra seaca, si am omis cea mai importanta componenta: educatia.

Astazi lansam Eat. Sleep. Web., o serie de conferinte ce prezinta web-ului prin intermediul dezvoltatorilor si antreprenorilor ce il construiesc. Conferintele se vor desfasura in Facultatea de Automatica si Calculatoare din  Universitatea Politehnica Bucuresti, odata la fiecare doua saptamani, joi de la 14 l a 16, in sala EC105.

Pentru inceput am optat pentru o formula simpla, ce ne va permite sa testam interesul studentilor pentru subiectele prezentate si sa gasim o modalitate de a construi (impreuna) un viitor pseudo-curs extrem de practic axat pe tehnologii si antreprenoriat web, complementar celor deja existente in facultate si destinat in mare parte doar celor pasionati de domeniu.

Multumesc tuturor celor care m-au ajutat: Valentin Cristea, Vlad Posea, Razvan Deaconescu, Ciprian Dobre, sper ca si rezultatele sa-i incante la fel de mult ca si ideea.

Luna trecuta, Eugenia Cosinschi facut o fapta buna si a inventariat intr-un articol pe ArenaBiz.ro proiectele de web romanesti cu pretentii internationale, ca o reactie la un articol anterior al lui Vladimir Oane publicat pe startups.ro.

Initiativa Eugeniei si interactiunea cititorilor au generat o harta destul de precisa a ambitiilor internationale a webului romanesc. Parcurgand lista rezultata am tras cateva concluzii:

1. lista este foarte lunga – exista deci interes antreprenorial in aceasta directie, chiar mult mai mult decat am fi banuit.

2. majoritatea proiectelor sunt putin cunoscute – avem OpenCoffee, WebClub, WebCamp, Webstock, startups.ro si ArenaBiz.ro publica in mod constant informatii despre web-ul romanesc, insa expunerea publica a majoritatii lor a fost minimala, daca nu inexistenta.

3. foarte putine proiecte atrag bani (din finantari sau de la clienti) – daca eliminam “tinerele sperante” si siturile care doar au domenii pe .com, dar nu au si impact international, ramanem probabil cu maxim 25%.

4. (subiectiv) destul de putine au anvergura – sau altfel spus, doar o mica parte din ele sunt conectate la subiectele principale din webul global.

Cu alte cuvinte, pare ca avem dorinta, dar nu prea avem putinta.

Pana la urma, este normal ca doar o parte din ele sa atraga finantari, pana la urma ar fi anormal sa fie 100% din ele finantate, desi optiunile locale sunt inca restranse. De asemenea este de inteles ca antreprenorii si/sau echipele tehnice incep cu proiecte fara o anvergura deosebita, deoarece astfel cauta experienta.

Ceea ce ma nedumereste este lipsa colosala de expunere a acestor proiecte. E greu de inteles cum se poate dezvolta domeniul acesta daca fiecare stam pe acasa si lucram dupa cum ni se pare noua, fara sa schimbam pareri, fara sa ne expunem criticilor celorlalti (constructive sau nu), fara sa fim corelati cu piata. Mi-as dori sa fie o boala de tinerete, insa ma tem ca e o cutuma culturala locala.

Daca vrem un mediu antreprenorial efervescent si creativ, reprezentativ si in afara cafenelelor din Romana si Universitate, ar fi tare bine sa incepem sa ne preocupam de capacitatea de comunicare si relationare a celor care isi incep de maine afaceri pe web.

Pe viitor: dupa ce voi fi strans suficienta experienta, sper sa am intelepciunea de a o pune in slubja celor ce vin din urma. Cand va fi asta, nu stiu. Poate incep de astazi

Nascut la Craiova, in ziua meciului Craiova – Leeds 2-0, suporter declarat al Universitatii Craiova.

Gradinita, primara, gimnaziu si liceu la Drobeta Turnu Severin, perioada in care am bisnitarit gume de mestecat, ochelari de soare, postere din Bravo si Popcorn, atestate la informatica, actibilde cu fotbalisti, paie de suc, am lucrat ca DJ si carator de navete, si mi-am descoperit o afinitate pentru antreprenoriat.

Facultatea la UPB / Automatica si Calculatoare, specializarea Inteligenta artificiala, am facut un master si un an de specializare in e-learning in Franta. In paralel am lucrat la sau cu cateva firme, intre care Vodanet, fie ca angajat, fie ca freelancer.

In 2004 m-am intors in Romania si am pornit (ca fondator sau co-fondator) Stagii pe Bune, ASPI, Interactive People (inchisa), Conectoo, AlphaTalks (inca in lucru). N-am facut vreo avere, dar m-am distrat si m-am enervat la culme, am intalnit si oameni si neoameni, si am invatat mai multe despre viata decat as fi crezut vreodata.

Imi plac: Rodica (sotia mea de 2 luni si prietena mea dintotdeauna), plimbarile prin lume, prietenii, vinul bun, fotbalul, mancarea italiana, masinile engleze, savoarea inceputurilor, proiectele inovative, si alte chestii despre care nu va voi povesti niciodata.

Nu-mi place (si incerc sa evit): maltratarea bunului simt, prostia, oamenii care vorbesc prea mult, neincrederea, lucrurile fara masura, si, trebuie sa recunosc, am un usor sentiment (nativ probabil) de antipatie fata de dinamovisti.

Pe viitor: dupa ce voi fi strans suficienta experienta, sper sa am intelepciunea de a o pune in slubja celor ce vin din urma. Cand va fi asta, nu stiu. Poate incep de astazi