Venture Connect: a treia editie, o intrebare

Ieri s-a anuntat a treia editie a Venture Connect, ce va avea loc pe 20 Iunie la Hotel Intercontinental.

Pentru cei ce nu stiu, Venture Connect este un proiect menit sa faciliteze accesul antreprenorilor din zona de IT / tehnologie la finantare. Evenimentul consta intr-o serie scurta de prezentari si mai multe sesiuni de pitching ale proiectelor inscrise. Nu exista un castigator unic sau garantat, insa antreprenorii ce isi prezinta proiectele primesc feedback din partea investitorilor prezenti si pot discuta ulterior despre o potentiala investitie.

Nu pot decat sa salut aceasta intiativa excelenta, ce ofera un cadru concurential pentru investitori si o posibilitate excelenta pentru antreprenori de a-si evalua afacerile. Mi se pare insa interesant de analizat cui se adreseaza Venture Connect.

Venture Connect ofera investitii de minim 250.000 EUR pentru fiecare proiect. Cui se adreseaza ?

In principiu, investitiile de la Venture Connect se adreseaza in mod direct afacerilor care au deja “cheag”. Fie ca e vorba de produse gata facute ce pot fi duse pe piete internationale, fie ca e vorba de business-uri care se adreseaza pietei interne si care au ajuns deja sa aiba un model de afaceri validat. Problema este acestea sunt destul de putine, iar motivele sunt doua: piata interna este destul de mica si este dificil de gasit afaceri ce pot eficientiza o asemenea investitie, iar sursele de investitie de valori mai mici, necesare afacerilor pentru a ajunge la acest nivel sunt destul de rare.

Acest lucru ridica si o problema: putine dintre proiectele care se inscriu la Venture Connect au posibilitatea reala de a ridica o investitie de acest nivel. Totusi, organizatorii se straduie sa aduca in fata investitorilor cat mai multe proiecte, deoarece exercitiul prezentarii este foarte important iar relatiile create, fie ca nu sunt intotdeauna folositoare pe timp scurt, pot fi extraordinar de utile pe termen mediu si lung.

Venture Connect este o initiativa excelenta, care rezolva insa deocamdata doar jumatate de problema. Pentru a inchide cercul si a avea intr-adevar un ecosistem investitional functional trebuie gasita o rezolvare si pentru cealalta problema: finantarea afacerilor care sunt inca la inceput, chestiune care implica mai multe riscuri, mai multa cunoastere si pricepere din partea investitorilor si, de ce nu, mai multe satisfactii financiare ulterioare.

Pana atunci, faceti-va curaj si haideti la pitching. Orice repetitie e buna, iar daca investitia nu va veni direct sunt sanse reale ca cei prezenti in sala sa va poata pune in legatura cu un investitor pe masura nevoilor voastre. Venture Connect este o raritate in peisajul investitional de la noi si un prilej ce nu trebuie ratat.

Un curs pentru hackeri

Nu, nu o sa vorbesc despre tinerii nostri carderi de la Valcea, care fraieresc ignoranti de oriunde vanzadu-le Turnul Eiffel sau London Tower, iar apoi isi trimit bunica pensionara sa ridice banii de la posta. Nici despre pusti teribilisti care, atunci cand eram in liceu, se inchideau in Internet Cafe-uri si rulau exploit-uri gasite pe net pe oricate servere, numai-numai prind un root prin Singapore sau Burkina Faso.

In ultima vreme m-am tot straduit sa inteleg care sunt constrangerile unui hub de tehnologie ce determina aparitia startupurilor. Sigur, sunt multe, cele mai evidente sunt cunostintele tehnice, accesibilitatea capitalului de risc etc. Dar cred ca si daca am avea parte de toate cele mentionate anterior n-ar fi suficient.

Unul dintre lucrurile pe care le omitem este cultura hackingului.

Va amintiti cum incepe ascensiunea lui bad-boy Zuckerberg in caminul din Harvard ? In timp ce isi face plinul cu bere, tanarul viitor miliardar creaza o aplicatie de genul “Hot or Not” ce includea pozele tuturor studentelor din facultate. Datele existau, preluarea lor era de multe ori triviala, aplicatia propriu-zisa este extrem de simplu de scris. Ceea ce a facut (daca a facut) Zuckerberg in acel moment este un hack: utilizarea creativa a unor resurse existente pentru a crea ceva amuzant.

Daca in loc de “amuzant“ as fi scris “util“, am fi avut definitia antreprenoriatului.

Daca va faceti timp sa mergeti prin Facultatea de Automatica si Calculatoare si stati de vorba cu studentii de acolo, veti descoperi o cultura de masa extrem de dedicata corporatiei. Lumea invata limbaje de programare, algoritmica, structuri de date si sisteme de operare, dar rateaza cea mai importanta lectie: cea a creativitatii. Si cum poti deprinde asta mai bine decat prin hacking ?

Daca iei un student IT&C care nu a avut contact cu zona antreprenoriala si incerci sa-i explici ce este cu startupurile (studiezi piata, vin investitorii, iti dau bani, dar daca nu-ti dau bani tu faci bootstraping, si apoi ridici alti bani, se schimba evaluarea etc.) cred ca il pierzi in primele 5 minute. N-ar fi oare mai indicat sa incepem prin a-l invita la un joc care-i place si care ii pune la contributie exact acea parte a creierului sau de care facultatea nu se prea foloseste ? N-ar fi interesant sa incepem cu niste hackatoane ?

Si pentru ca tot am ajuns aici, va mai anunt odata: weekendul asta, pe 14-15 Mai, Yahoo! Developer Network organizeaza la Bucuresti (si pentru prima data in Europa de Est) Yahoo! OpenHack Europe, eveniment anual european dedicat dezvoltatorilor web. Dupa 4 ore de prezentari, hackerii prezenti vor dezvolta intr-un maraton de 24 de ore aplicatii software cu ajutorul catorva somitati ale lumii tehnice, precum Doug Crockford si Raymie Stata (CTO al Yahoo!), folosind orice API sau limbaj de programare (nu este impusa utilizarea API-urilor Yahoo!). Castigatorii concursului vor fi expediati la New York la finalul anului pentru finala echipelor castigatoare de la toate OpenHack-urile din lume. Participarea este gratuita, dar trebuie sa va inscrieti inainte de eveniment. Bafta !

Despre The Next Web, cu intarziere

Cu siguranta nu sunt bun de blogger, poate si pentru ca sunt al naibii de ocupat in ultima vreme. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata.

Saptamana trecuta am petrecut-o in Amsterdam, la conferinta TheNextWeb. 1400 de participanti din 30 de tari, 4 (patru) zile pline cu prezentari, un hackaton si, binenteles, petreceri. Insa TheNextWeb inseamna mai mult decat cifre, pentru ca este unul dintre cele mai “proaspete” evenimente din Europa, majoritatea prezentarilor concentrandu-se pe oportunitatile si evolutia viitoare a webului. Cu alte cuvinte un eveniment inspirational, si mai putin interesat de zona de business decat, de exemplu, LeWeb-ul din Paris.

Un lucru care m-a surprins in mod extraordinar de placut si care a fost remarcat de toata lumea a fost numarul foarte mare de romani, peste 20, poate si datorita ofertei de nerefuzat pe care Patrick a facut-o antreprenorilor romani. Emanuel Lainas a participat la hackatonul organizat in pre-ziua evenimentului (pe care l-a si castigat), Mihai Rotaru si Alex Rada aka Squeeqly au participat la Startup Rally, iar HotelPeeps au avut propriul stand si au discutat, dupa cum imi spunea Alex Lapusan, cu extrem de multi oameni care erau interesati de serviciul lor.

Am urmarit cateva prezentari foarte interesante, dintre care cea mai aplaudata a fost cea a lui Mark Randall, care a fost asaltat ore in sir de participanti dornici sa discute cu el. Glumind, putem spune ca How to Web a devenit o trambulina pentru speakerii americani in Europa Daca vreti sa vedeti despre ce s-a discutat, puteti gasi pe situl TheNextWeb toate prezentarile video ale evenimentului.

Dupa atatea zile de discutii si exercitii intelectuale a urmat cea mai mare si celebra petrecere din Olanda. De Queens Day peste 1.5 milioane de oameni imbracati in portocaliu iau cu asalt strazile Amsterdamului, band bere si mancand carnati, dar mai ales distrandu-se la culme. Binenteles, eu m-am distrat moderat

Cum am putea reorganiza OpenCoffee Bucuresti

Acum ceva timp anuntam pe blog ca urmeaza sa reluam seria de intalniri de la OpenCoffee, care se intrerupsese candva catre finalul anului trecut. Am incercat cateva locuri noi, am schimbat un pic felul in care se faceau prezentarile, am promovat mai agresiv evenimentul. Cu toate astea, putine lucruri s-au schimbat.

Una dintre regulile pe care le aplic mai mereu este “daca ceva nu merge, schimba”. Doar un nebun se asteapta sa faca acelasi lucru de doua ori, dar sa obtina rezultate diferite. Nu vreau sa fiu in locul nebunului astuia.

Binenteles, schimbarea trebuie sa aiba logica ei. Nu am in acest moment o cercetare amanuntita a motivelor pentru care lumea participa destul de greu, insa am discutat cu cativa antreprenori sau potentiali antreprenori care ne-au dat un feedback foarte interesant.

Problema OpenCoffee nu pare sa fie fundamentul, ci contextul.

Sunt mult mai multi cei care ar dori sa vina la intalniri decat cei care vin (semnificativ mai multi), insa de fiecare data cand discut o serie de motive practice par sa tina lucrurile in loc: este prea devreme, este prea des etc. Si asta face ca, in continuare, sa nu ajungem la masa critica de participanti care sa poata genera o comunitate, ci invariabil ne revedem in fiecare joi aceeasi10 entuziasti in cautarea unei comunitati care se lasa asteptata. Prin urmare am facut un mic studiu, incercand sa vad cum arata un eveniment de comunitate functional.

Am cautat informatii si in mai multe cazuri am reusit sa discut si cu organizatorii unor evenimente precum: OpenCoffee (in Craiova, Timisoara, Thessaloniki), Webclub (Bucuresti), Mobile Monday (Bucuresti, Londra si cam oriunde altundeva), NY Tech Meetup (New York) si alte cateva care acum imi scapa.

Ceea ce am constatat a fost pentru mine uimitor. Toate evenimentele pe care le-am studiat, absolut toate, au urmatoarea structura:

• eveniment lunar: daca sunt prea dese isi pierd din consistenta
• organizat seara: pot ajunge si cei care sunt angajati si nu sunt inca antreprenori, iar focusul cred ca ar trebui pus pe zona emergenta
• intrare gratuita, tratatia dupa posibilitati (fie ale participantilor, fie ale sponsorilor)
• 1-2 ore de prezentari, apoi networking

Asadar, cum v-ar surande un OpenCoffee care sa fie organizat lunar, seara, cu 1-2 ore de prezentari (fiind mai rare vor fi si mai consistente) ? Stiu ca este o diferenta foarte mare fata de ceea ce este acum, dar pare ca este un model functional.

Din Amsterdam, o intrebare

Cand m-am apucat de organizarea How to Web am avut certitudinea ca fac ceva ce poate schimba fundamental traiectoria startupurilor si antreprenorilor romani si nu numai. Insa uneori ma intreb daca suntem pe drumul cel bun.

Acum doua saptamani am avut ocazia sa fiu invitat la Londra la decernarea premiilor Startup100, organizate de publicatia Telegraph. Cei peste 200 de participanti (ce reprezentau aproape tot atatea startupuri) si-au felicitat castigatorii, au aplaudat si au povestit ore intregi cu alti colegi de bransa, investitori sau oameni din industrie.

Peste cateva zile, tot in Londra, am participat la intalnirea lunara a celor de la Mobile Monday. 150 de persoane, peste 20 de proiecte prezentate, ore intregi de discutii extrem de interesante.

Astazi am participat la prima zi a The Next Web 2011, alaturi de alte cateva sute de antreprenori. Pare sa fi fost doar o zi de incalzire, in mare parte pentru audienta locala, insa am intalnit o audienta de 300-400 de persoane si aceeasi agitatie si placere de a discuta despre web.

Aproape peste tot unde merg vad efervescenta si pasiune, antreprenori dornici sa dezvolte noi proiecte, zeci de idei vanturate, dezbateri si implicare. In Romania insa vad doar liniste. Foarte multa liniste.

Inteleg foarte bine care sunt dificultatile pornirii oricarui business din Romania. Sunt o gramada de probleme care tin de localizare, de lipsa de conexiuni cu exteriorul, de slaba intelegere a mecanismelor de investitii sau chiar a felului in care webul asta creste. Pe unele dintre ele incercam sa le rezolvam organizand How to Web, pe altele vom incerca sa le rezolvam altfel.

Insa efervescenta, pasiunea, placerea de a lucra proiecte de tehnologie pe web nu o putem inlocui.

Asa ca ma intreb si eu, din cand in cand, ca englezul: “Aren’t we barking up the wrong tree ?”.

Despre consens

Mi-am dorit mereu sa fiu un om de echipa, desi uneori recunosc ca nu am reusit. Datorita firii mele impulsive, mai mereu dorindu-mi mai mult decat ceea ce aduce ziua de azi, am coordonat uneori echipele precum un dictator sau am generat conflicte dificil de rezolvat cu ceilalti parteneri. Mi-as dori sa fi putut face mai mult, insa trebuie sa iei viata asa cum e si sa tragi concluziile de rigoare.

In ultimii doi ani am trecut foarte multe praguri. Cred ca am reusit sa inteleg si sa schimb multe din comportamentele ce ma faceau sa fiu un antreprenor sau manager ineficient. Sau cel putin asa sper.

Un lucru inca ma nelamureste si ma pune de multe ori in incurcatura: nevoia unora pentru consens.

Am cunoscut si cunosc oameni extraordinar de destepti, care insa simt o nevoie aproape compulsiva de a actiona doar cand toti ceilalti din jur sunt de acord cu parerile si actiunile lor. Sigur ca lucrul asta este foarte eficient pentru a pastra armonia intr-o echipa, dar este in acelasi timp si extrem de ineficient pentru un proiect. Si, din pacate, daca nu ai un proiect functional rareori ai nevoie de o echipa pentru el.

Incerc sa inteleg cat de departe poate merge consensul. Evident ca, intr-o echipa, nu vrei sa-ti obligi colegii sa accepte orice idee iti trece prin minte. Pentru ca oricare din noi putem genera multe idei tampite, si ai nevoie de feedbackul celorlalti ca de aer pentru a intelege ce e bine si ce e rau. De asemenea, este obligatoriu sa iei in considerare felul in care colegii tai se regasesc in sarcinile pe care le atribui, pentru ca daca ei considera ca nu sunt potriviti pentru ele sau nu ii intereseaza, parerea ta nu prea conteaza.

Insa … si aici urmeaza un mare semn de intrebare pentru mine.

In cazul in care astepti ca fiecare sa aiba o viziune despre drumul firmei tale, ma tem ca te inseli. Nu toti suntem lideri, si nu pentru ca nu ne duce mintea, ci pentru ca nu toti sunt absolut dedicati viitorului unei firme sau al unui proiect. Sau pentru ca pur si simplu nu toti vedem imaginea de ansamblu. Daca ne dorim ca fiecare sa primeasca fix sarcinile care cred ca li se potrivesc, s-ar putea sa ajungem sa suprapunem foarte multe dintre ele si, pe termen lung, sa nu performam ca echipa. Iar in momentul in care asteptam ca toata lumea sa isi dea acceptul pentru fiecare pas urmator pe care trebuie sa-l facem, ei bine, atunci este clar ca suntem mai degraba managerii unor interese, colegiale sau nu, insa in niciun caz decidentii propriului destin.

Undeva trebuie sa tragem o linie de demarcatie. Eu unul incerc sa-i ascult pe toti, sa decid singur, si sa explic cu lux de amanunte de ce am luat o decizie. Nu am gasit nicio formula mai buna. Daca aveti sugestii, dati-mi de stire.

Sa crestem piata locala, sa educam clientii ! De ce ?

Din momentul in care am inceput sa citesc presa economica din Romania, nu cred sa fi trecut vreo luna in care sa nu fi citit un articol despre educarea pietei si, implicit, cresterea numarului de clienti. Teoria era foarte simpla: iti deschizi o companie pentru o piata inexistenta, iar atunci cand piata respectiva va creste vei fi cel mai bine pozitionat dintre competitori.

Teoria de mai sus pare indiscutabila. Exista nenumarate piete este evident subdezvoltate in comparatie cu pietele corespondente din Occident, si stim ca Romania se indreapta catre modelul occidental. Aplicand o regula de trei simple rezulta ca tot ce trebuie sa facem este sa ne fixam barca in asteptarea valului potrivit.

In cazulcompaniilor multinationale prezente in Romania, educarea clientilor si formarea pietei este evident singura varianta. Ca manager al unei astfel de firme, obiectivul tau este sa faci afaceri in Romania. Daca piata careia i te adresezi este subdezvoltata in comparatie cu cele din vest, tot ce ai de facut este sa incerci sa o cresti.

Din punctul de vedere al antreprenorului lucrurile sunt discutabile

In cazul unei afaceri nou-incepute, lucrurile pot fi insa mult mai dificile. Inainte de a-ti investi timpul si banii pentru educarea clientilor, ar fi tare bine sa-ti raspunzi mai intai la cateva intrebari cheie.

Ce factori tin piata ta tinta in loc ?

In mod spectaculos, vei descoperi ca oamenii nu cumpara serviciul / produsul pe care tu il propui nu doar pentru ca nu exista anterior, ci dintr-o gramada de alte motive. Pot fi de tot felul de factori, precum cei ce tin de educatia profesionala a clientilor tai, de interesul/increderea lor in zona online, infrastructura disponibila, obiceiuri de consum, probleme de distributie, nivelul de trai si multi, foarte multi alti factori pe care de obicei nu ii poti influenta direct.

Cand va incepe piata sa creasca ?

Logica ar spune ca piata va incepe sa creasca atunci cand lucrurile de mai sus vor incepe sa fie rezolvate. Bun, dar care dintre ele crezi ca vor incepe sa isi gaseasca rezolvarea primele ? Si mai ales, cand se va intampla asta ?

Cat de repede va creste piata ?

Cu siguranta insa ca nu toti factorii ce tin piata respectiva in loc se vor rezolva nici simultan, si nici in totalitate. Care vor fi primele schimbari ? Ce impact vor avea asupra potentialilor tai clienti ?

Concluzia mea

Formarea unei pietei noi prin educarea clientilor poate fi o alternativa buna, insa nu in orice conditii. Desi initial o asemenea piata pare foarte interesanta pentru ca implica un cost de intrare foarte mic (nu exista concurenti sau acestia sunt foarte slabi), nu uita ca nu iti poti tine respiratia decat o durata limitata pana cand clientii incep sa apara.

Incearca sa faci o estimare a timpului care va trece pana cand lucrurile astea vor incepe sa se intample, si a banilor pe care ii vei cheltui in toata aceasta perioada. Iar daca lucrurile par prea indepartate, poate ar fi o idee buna sa gasesti alternative mai lucrative.

Disclaimer: in 2005 am infintat o firma ce isi propunea sa creeze materiale educationale electronice pentru corporatii. Timp de un an mi-am cheltuit toti banii si tot timpul pentru a cristaliza niste servicii competitive si pentru a atrage clienti. Nu am reusit, si in 2007 am inchis firma. Suntem in 2011 si piata respectiva inca nu s-a dezvoltat. QED.

OpenCoffee: idei si contra-idei

Postul de ieri privind refacerea OpenCoffee-ului a generat foarte multe discutii. Si daca majoritatea acestora au fost in legatura cu locatia si perioada zilei, pe mine ma preocupa altceva: de ce OpenCoffe nu a mai fost interesant pentru participanti ?

Din experienta mea de participant, OpenCoffee are doua beneficii importante:

• networkingul: cunosti o groaza de oameni noi din comunitatea locala
• cunostintele: am asistat de cateva ori la prezentari foarte interesante, fie ca era vorba de proiecte sau povesti ale unor antreprenori consacrati

Networkingul a fost pentru mine principalul beneficiu. Am cunoscut zeci de oameni foarte interesanti intr-un alt context decat cel in care te intalnesti cu ei pentru un beneficiu anume. In vremurile bune, la un OpenCoffee se strangeau 50-60 de oameni saptamana de saptamana. Insa in momentul in care numarul de persoane a scazut, am ajuns ca in fiecare saptamana sa fim cam aceeasi 20, iar valoarea networkingului s-a apropiat spectaculos de zero.

Cred ca asta este principala capcana in care nu ar trebui sa cadem: trebuie sa incercam in permanenta sa promovam OpenCoffee, sa avem formate de evenimente interne diferite si sa atragem in permanenta oameni noi. Poate n-ar fi rau ca, de exemplu, odata pe luna sa organizam o editie de OpenCoffee undeva pe langa Regie. De asemenea, cred ca ar fi interesant ca periodic sa avem invitati sau sa trimitem invitati catre OpenCoffee-urile de prin zona, fie ca vorbim de Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu, Iasi, sau ceva mai departe (si mai complicat) Belgrad si Sofia.

Prezentarile de la OpenCoffee mi-au placut foarte mult pentru ca, cel putin la inceputurile OpenCoffee, feedback-ul primit de cei care isi prezentau proiectele era onest, iar mistourile de doi lei pe care le-am vazut la multe evenimente lipsea. Insa parca au fost prea multe  Odata cu reusitele UberVu si Brainient multa lume s-a simtit foarte inspirata sa porneasca afaceri web, si multi ajungeau sa le prezinte la OpenCoffee. Din pacate, calitatea multor prezentari era foarte slaba. Cred ca daca am restrange prezentarile de proiecte noi la o sesiune pe luna, cu prezentari de 5-10 minute (in functie de numarul de inscrisi), am putea sa ne folosim timpul mai eficient.

Subiectele prezentarilor ar putea sa depaseasca zona de proiecte noi. Putem sa discutam despre tehnologii, startupuri si evenimente care se intampla in restul lumii, putem invita live sau video oameni interesanti, putem face sesiuni de petcha-kutcha si multe altele.

Cel mai important lucru ramane insa audienta. OpenCoffee este un eveniment creat de antreprenori web, pentru antreprenori web. Atat timp cat vom reusi sa cream motive pentru acesti oameni (antreprenorii web) sa ni se alature suntem pe drumul cel bun. Daca insa vom constata ca cei care apar la OpenCoffee nu intra in aceasta categorie, atunci e un semn simplu ca am luat-o pe aratura.

Ma opresc aici, postul este deja prea mare. Ideile apar mai repede decat credeam. Puneti-le si voi pe ale voastre, si sa vedem ce iese

Refacem OpenCoffee ?

De ceva timp, mai precis de la jumatatea lui 2010, OpenCoffee-ul din Bucuresti este muribund. La intalnirile de joi de la ora 10:00 au venit din ce in ce mai putini participanti. In 2011 am participat, aproape din reflex, la 3 sau 4 intalniri, in care ne-am strans de fiecare data intre 2 si 4 persoane.

Imi aduc insa aminte inceputurile OpenCoffee, in ianuarie 2008, invitat fiind de Octav. Am cunoscut oameni noi, am purtat discutii interesante, le-am povestit despre Le Web (care ma marcase profund). Una peste alta, a fost o experienta interesanta.

Apoi, Viorel a preluat stafeta si a reusit lucruri remarcabile. Prezentari si invitati la fiecare editie, ce aduceau uneori peste 60 de persoane. Acolo i-am cunoscut pe Dragos Roua, Alex Lapusan, Ioana Anescu, Chinezu, Eugenia Cosinschi si multi altii. Ceea ce mi s-a parut insa remarcabil la OpenCoffee a fost atmosfera extrem de pozitiva, felul onest si pozitiv in care participantii ofereau feedback celor ce isi prezentau proiectele.

Insa Viorel si-a mutat interesul profesional de la firma de software la Robofun, si prin urmare a inceput sa fie preocupat de organizarea unei alte comunitati, si anume Tehnorama. Iar OpenCoffee s-a inchis, iar eu unul am inceput sa-i duc dorul. Cred ca un astfel de eveniment este extrem de important pentru crearea unui spirit de grup, pentru popularizarea antreprenoriatului web si pentru schimbul de idei.

Nu vreau insa sa ramanem fara OpenCoffee, asadar (la sugestia lui Viorel si nu numai) preiau stafeta. As vrea sa nu fiu singurul amfitrion, ci mai degraba sa organizam un grup de persoane ce doresc sa dea o mana de ajutor. Despre asta si despre alte idei, intr-un post viitor.

Pana atunci insa, fixati-va in calendar: OpenCoffee, joi 10 Martie 2011, de la 10:00 la 12:00. Locatia si programul il vom anunta la inceputul saptamanii viitoare. Ne vedem ?

Inotand in pahar

Dupa How to Web, mi-am luat cateva saptamani de pauza. Proiectul asta a fost cea mai mare incercare profesionala prin care am trecut, si un mic respiro era absolut necesar. Ecoul How to Web nu a disparut atat de repede, si, din ce in ce mai des din acel moment, am fost invitat pentru a oferi feedback celor care dezvolta startupuri web in intalniri formale (precum Startup Weekend) sau informale.

Marturisesc ca uneori nu ma simt foarte comod in postura asta. Ca antreprenor web am reusit sa dezvolt un business mic-mediu (Conectoo). Faptul ca am recunoscut o nevoie a antreprenorilor si am dezvoltat un eveniment adresat lor nu ma face neaparat cel mai bun consilier, pentru ca How to Web este un eveniment, nu un startup web. De multe ori insa le inteleg perfect nevoia de informare si indrumare, si imi dau toata silinta sa ii ajut direct sau punandu-i in contact cu altii mai priceputi.

In ultima luna am avut parte de destul de multe astfel de intalniri. Actuali sau potentiali antreprenori mi-au cerut parerea despre o sumedenie de proiecte sau doar idei. Sunt pe de o parte placut surprins de faptul ca sunt atat de multi tineri dornici sa inceapa proiecte noi, pentru ca presupun ca sunt de cel putin 10 ori mai multi cei care sunt in aceeasi situatie, dar n-au ajuns la mine.

Pe de alta parte sunt si multe lucruri de imbunatatit.

Atunci cand am inceput sa “desenam” How to Web, am plecat de la parerea ca multi dintre antreprenorii locali invata si inteleg tehnologia foarte rapid, insa nu poseda cunostintele si contactele de business care sa le permita sa dezvolte afaceri in afara unei piete foarte mici, cu toata cresterea spectaculoasa anuntata zilele astea. Cred ca presupunerea noastra a fost incompleta.

Ceea ce pare sa lipseasca cel mai adesea din proiectele discutate este viziunea. Cu totii putem crea cate o bucatica noua de tehnologie, putem intersecta in mod creativ un algoritm si un flux nou de date, insa intrebarea este: cat de utila este tehnologia respectiva celor ce ar putea sa o foloseasca ? Cat de mult sau de putin schimba o parte din web ? Pentru ca, in definitiv, daca iti doresti sa dezvolti proiecte globale trebuie sa ataci probleme globale.

Majoritatea ideilor despre care discutam sunt practic functionalitati care pot mai degraba sa imbunatateasca o aplicatie existenta, decat sa creeze una noua. Cei cu care am discutat au multa, multa bunavointa, insa o intelegere limitata a ceea ce inseamna webul. Si cred ca asta se intampla pentru ca, indiferent de nivelul cunostintelor tehnice sau gradul de inteligenta, atat timp cat te afli intr-un mediu in care discutia despre web se limiteaza la “de ce advertisingul online este mai bun decat cel offline” sau “cum sa tinem legatura cu clientii prin social media”, e clar ca nu poti evolua profesional daca esti un antreprenor de tehnologie web. Si, in felul asta, ne anulam cel mai important atu local: talentul tehnic.

Hai ca mi-am mai gasit ceva de facut.