Trei luni mai tarziu, adica ieri, prima varianta a studiului a fost publicata pe baza datelor stranse de la peste 650 de startupuri. Raportul complet are 67 de pagini si detaliaza un model de dezvoltare al startupurilor, dar cateva dintre cele mai interesante descoperiri sunt scoase in evidenta de catre autorii lui:

1. Fondatorii care invata au mai mult succes: Startupurile cu mentori implicati, ce urmaresc cu atentie metricile si invata de la antreprenori cu experienta ridica de 7 ori mai multe investitii si reusesc o crestere a numarului de utilizatori 3.5 ori mai mare.

2. Echipele fondate de oameni de afaceri cu experienta au de 6.2 ori mai multe sanse de reusita daca se ocupa de startupuri orientate catre vanzare, si nu catre crearea unui produs.

3. Echipele echilibrate cu un fondator tehnic si un om de afaceri primesc cu 30% mai multe investitii, au o crestere a numarului de clienti de 2.9 ori mai mare si au 19% sanse mai mici sa scaleze prea devreme decat echipele neechilibrate.

4. Startupurile au nevoie de 2-3 ori mai mult timp pentru a-si valida produsul pe piata decat se asteapta fondatorii.

(si asa mai departe, sunt 14 astfel de concluzii si fiecare merita disecata)

Evident insa ca datele prezentate sunt relevante pentru industria din Silicon Valley. Cu siguranta ca in Romania lucrurile ar arata un pic altfel, insa poate ca aici varianta corecta a unui studiu este cea care sa evidentieze factorii ce opresc inovatia (pentru ca ar fi mai multe de discutat) decat cei care ajuta inovatia sa se dezvolte. Daca ar fi sa incep cu cateva supozitii, as zice ca:

1. Startupurile formate din studenti fara experienta reusesc in foarte mica masura

2. Majoritatea startupurilor sunt realizate de catre agentii web, ce beneficiaza de experienta anterioara, o echipa sudata si pot sa-si bootstrapeze proiectele pana la nivelul la care cauta o investitie

3. 80% (minim) dintre ideile care nu sunt niciodata prezentate pentru a nu fi furate nu ajung niciodata sa fie implementate

… si as putea continua si cu altele. Insa frumos ar fi sa facem o treaba serioasa. Da cineva o mana de ajutor ?

Am purtat nenumarate discutii despre importanta locatiei cand incepi o afacere de web si despre impactul ei la nivel cultural si al accesului la capital. Este evident ca pornind din Romania trebuie sa intelegi care este specificul local si cum il poti gestiona pe acesta in avantajul tau. Iar o privire proaspata din afara sistemului, oferita de catre Burton Lee, profesor la Stanford, specializat in antreprenoriat european, nu poate fi decat extrem de interesanta.

Alaturi de el, peste 20 de invitati dintre care remarc pe Daniela Florescu (arhitect software la Oracle si membra in boardul W3C), Radu Georgescu (fondatorul Gecad), Florin Talpes (fondatorul BitDefender), Antonio Eram (fondatorul Netopia), precum si o lista aproape completa a investitorilor locali.

Asadar, daca va intereseaza, poate ne vedem maine la “Building Bridges Between Silicon Valley and South Eastern Europe, Financing and Growing Successful Companies“. Da, e pe bani, dar altfel n-ai avea ocazia sa stai de vorba in privat cu toti cei de mai sus.

Nu am citit (inca) decat partial “Suntem furtuni”, insa ce am reusit sa citesc mi-a placut foarte mult. Andrei este un scriitor al naibii de bun si in acelasi timp un observator excelent al intamplarilor de zi cu zi, ce povesteste despre lectiile si principiile pe care le-a invatat ca antreprenor din punct de vedere uman, si mai putin tehnic. Cartea este plina cu fraze remarcabile, ce ti se imprima pe retina si pe cortex, precum aceasta (una din favoritele mele):

Dacă ar fi să numesc un singur lucru important pe care l-am învăţat în toţi aceşti ani aş spune, fără să ezit, că am învăţat să iau bătaie zâmbind.

La inceputul saptamanii Marius Ghenea si-a lansat cartea “Antreprenoriat: Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri”. Editata cu ajutorul FPP, al carei implicare consistenta si coerenta in zona antreprenoriala o salut, cartea adreseaza zona tehnica a antreprenoriatului: cum dezvolti o afacere, cum identifici idei pentru un nou business, cum iti corelezi ideile de afaceri cu starea curenta a economiei, cum iti finantezi afacerea si asa mai departe.

Ma bucura extrem de mult faptul ca o figura publica de anvergura lui Marius Ghenea isi doreste sa se asocieze pe termen lung cu zona antreprenoriala si, daca nu ma insel, cred ca este pentru prima data cand se intampla acest lucru in antreprenoriatul romanesc. Sper si cred ca propaganda pe care o poate face antreprenoriatului si implicarea lui in proiectele educationale din aceasta zona pot insemna foarte mult pentru viitorii antreprenori romani. Gasiti mai multe informatii despre campania de lansare a cartii pe blogul lui Marius Ghenea.

Sa speram la mai multe.

Comunicatul oficial il puteti gasi aici, iar prea multe lucruri de culise nu sunt de spus. Lucrurile s-au intamplat foarte repede, in doar cateva saptamani de munca intensa, neasteptat de repede pentru o companie atat de mare ca Yahoo. Colegii mei (onor, sa traiti !) s-au miscat exemplar si am reusit sa ducem lucrurile la bun sfarsit.

Vreau sa le multumesc lui Anil Patel si Murray Rowan pentru increderea lor si pentru pasiunea extraordinara pe care o pun in acest eveniment. Sunt sigur ca vom reusi sa construim impreuna o experienta fantastica pentru toti cei prezenti.

Asadar, pe 14 si 15 Mai, la Crystall Palace Ballrooms, YDN aduce un numar record de programatori top-class ai API-urilor Yahoo ce vor ajuta aproape 500 de hackeri sa-si dezvolte orice aplicatie web vor timp de 36 de ore continuu. Un maraton dificil si epuizant, o bucurie pentru cei ce vor sa-si testeze limitele. Doritorii trebuie sa se inscrie pe situl evenimentului, urmand a fi selectionati pentru participare. Hai sa va vedem !

Programul il puteti consulta pe blogul OpenCoffee, iar participarea v-o puteti confirma pe grupul OpenCoffe de pe Facebook. Pentru cei care se grabesc sa ajunga, pe mine ma veti gasi acolo de la ora 9:30.

OpenCoffee FTW !

Organizarea evenimentului a fost impecabila, si, ca un proaspat intrat in industria asta, nu pot decat sa ma minunez de capacitatea logistica extraordinara pe care o companie trebuie sa aiba pentru a gestiona 3000 de participanti, un spatiu de peste 10.000 mp impartiti in 3 cladiri, zeci de sectiuni si micro-evenimente, cu ajutorul a peste 140 de angajati, fara niciun fel de problema majora. Eh, n-am prea avut internet wireless in sala de prezentari, dar in afara de asta nimic de mentionat

Cam atat despre LeWeb, in curand mai multe despre How to Web

Saptamana trecuta am avut ocazia sa particip la cea de-a 6-a editie a LeWeb, cea mai importanta conferinta destinata webului desfasurata in Europa, impreuna cu cativa dintre membrii echipei How to Web si castigatorii Startup Challenge. Reprezentantii celor mai mari companii web din lume, precum Google, Microsoft, Nokia sau Yahoo s-au alaturat pe scena tigrilor tineri de la Facebook, Twitter, Zynga, Foursquare, WordPress si multi altii. Discutiile au curs snur, majoritatea fiind moderate de Loic le Meur (organizatorul Le Web), Michael Arrington sau MG Siegler (TechCrunch.com) si Robert “The Scobelizer” Scooble. Timp de doua zile, cei 3000 de participanti au aflat ultimele noutati din lumea webului, au schimbat pareri si carti de vizita.

Prezentarile, marea majoritate de tip Q&A, au fost centrate mai degraba pe sublinierea noutatilor anului ce se incheie decat pe informatii structurate, spre deosebire de structura pe care am propus-o pentru How to Web. Probabil insa ca explicatia poate fi data de tipul diferit al audientei. Pe cand LeWeb vizeaza o piata mai matura, cea a antreprenorilor sau managerilor de companii web ce au depasit pragul afirmarii, How to Web se doreste a fi un eveniment dedicat unei piete antreprenoriale emergente. Pentru mai multe informatii privind prezentarile de acolo gasiti pe blogul How to Web.

Organizarea evenimentului a fost impecabila, si, ca un proaspat intrat in industria asta, nu pot decat sa ma minunez de capacitatea logistica extraordinara pe care o companie trebuie sa aiba pentru a gestiona 3000 de participanti, un spatiu de peste 10.000 mp impartiti in 3 cladiri, zeci de sectiuni si micro-evenimente, cu ajutorul a peste 140 de angajati, fara niciun fel de problema majora. Eh, n-am prea avut internet wireless in sala de prezentari, dar in afara de asta nimic de mentionat.

Pretul biletelor este consistent: 2000 EUR biletul intreg (cu very early bird la 1300 EUR, disponibile doar in august, inainte de a fi anuntat primul speaker), preturi speciale pentru freelanceri (500 EUR) sau antreprenori aflati la inceput (1000 EUR). Am fost intrebat de cativa prieteni sau amici in ce masura cred ca este justificat costul biletelor. Parerile sunt impartite (asa cum e normal), insa atat tip cat un astfel de eveniment se desfasoara cu casa inchisa, as spune ca ceva-ceva motive exista. Si, binenteles, Parisul este frumos oricand, inclusiv iarna.

Cred ca punctul forte al acestui eveniment de anvergura este legat in primul rand de networking. LeWeb ofera participantilor o sansa unica de a intalni potentiali clienti, colaboratori sau investitori, iar marea majoritate a participantilor isi stabilesc din timp intalniri (unii chiar din ora in ora, pe durata celor doua zile). Acesta a fost motivul pentru care am participat si eu si, pe parcursul celor doua zile, am avut ocazia sa port discutii extrem de interesante cu persoane din 6 tari de pe 3 continente, si nu stiu vreun alt loc in Europa unde sa fi putut o asemenea “performanta”.

Cam atat despre LeWeb, in curand mai multe despre How to Web.

Povestea e scurta si simpla:

- cei de la AdCaptcher au pornit un business de advertising prin captcha in 2009

- anul acesta, cei de la Solve Media, firma cu sediul in Silicon Valley, au ridicat o investitie de 5 mil. pentru aproximativ acelasi produs

Mi se pare incredibila tractiunea discutiei, numarul si calibrul celor implicati, ceea ce inseamna ca exista interes pentru asta.

Cateva nuante ce cred ca nu au fost puse in evidenta:

- cei de la AdCaptcher nu au fost primii care au pornit un astfel de business. Nu e nimic in neregula cu asta, dar cei de la Solve Media i-au depasit nu doar pe ei, ci probabil pe multi altii, chiar din Silicon Valley, care erau pe aceeasi piata

- faptul ca cei de la Solve Media au luat o investitie de dimensiunea asta nu inseamna ca vor avea 80% din piata, ci doar ca vor fi (mult) mai bine finantati

- exista si pericole atunci cand ridici bani de la VC, cel mai simplu fiind faptul ca, daca piata vizata nu se va dezvolta la nivelul la care sa returneze de cateva ori investitia oferita la exit, e posibil ca VC-ul sa prefere sa inchizi firma inainte de a consuma toti banii pentru a limita pierderea

- localizarea este o tema importanta pentru ca in functie de locatia din care pornesti ai acces la altfel de finantatori, talent local, concursuri de startups, expunere. Cea mai importanta lectie ar fi sa constientizam plusurile locale si sa incercam sa le exploatam la maxim

Cu alte cuvinte, daca ai luat o finantare nu inseamna ca ti-a pus Dumnezeu mana in cap. Ai de tras in continuare, si nimic nu e sigur.

Localizarea startupului insa iti defineste in mare masura strategia de dezvoltare, si este cu adevarat o tema foarte importanta. La How to Web am inclus foarte multe keynote-uri despre subiectul asta, lucruri povestite de antreprenori est-europeni care au reusit sa depaseasca problema locatiei. Despre asta urmeaza maine un post pe blogul How to Web.

In timp am inteles ca, pentru a reusi, cel ce munceste trebuie sa aiba si un sistem ce implica ordine, concurenta, suport si capitalizarea experientei celor ce au trecut prin aceleasi situatii. Inventarea rotii nu este si nici nu va mai fi vreodata o activitate productiva, aducatoare de plus-valoare, iar munca haotica nu are alta sansa decat sa devina un etern exercitiu de irosire.

Schimbam realitatea.

Precum alti antreprenori din Internetul romanesc, sunt un fan al spiritului antreprenorial din Silicon Valley. Dezvoltata in jurul Universitatii Stanford, Silicon Valey reprezinta ecosistemul antreprenorial aproape perfect. Poti gasi la o aruncatura de bat potentiali colegi, interesati sa participe la dezvoltarea unor proiecte noi, antreprenori interesati sa le sustina financiar, consilieri experimentati ce le pot sfatui.

Insa lucrurile nu sunt deloc intamplatoare. Impulsul initial generat de Shockley Semiconductor Laboratory, datorita noutatilor aduse in electronica, a creat un adevarat lant de startupuri, toate stabilite in zona San Diego / Mountain View, iar fondatorii primei generatii de startupuri au finantat mai departe dezvoltarea urmatoarei generatii si asa mai departe. Cele mai proeminente ar fi Intel, Cisco, Apple, Yahoo, Google, Facebook si atatea altele.

In paralel, univeristatile din zona au fost grija sa capitalizeze dezvoltarea industriala din jur oferind atat material uman pentru cresterea companiilor, cat mai ales mediul potrivit pentru dezvoltarea noului val de antreprenori.

Universitatea Stanford a dezvoltat, de ex. nu doar cursuri pentru antreprenoriat, ci un intreg departament ce se preocupa de dezvoltarea antreprenoriala a studentilor, prin programe de o calitate exceptionala, ce au generat nu doar odata dezvoltari internationale. Orice potential sau viitor antreprenor poate utiliza diferite tipuri de finantari, incubatoare pentru afaceri, programe de dezvoltare personala, cluburi de networking si multe, multe altele, toate gandite pentru a-l duce repede si eficient de la o etapa de dezvoltare la urmatoarea.

Toate aceste oportunitati latente sunt amestecate cu o cultura ultra-antreprenoriala propovaduita permanent, in care sunt implicati toti actorii ce pot sprijini dezvoltarea unui startup. Indraznesc sa cred ca tocmai aceasta preocupare constanta pentru antreprenoriat, perfectionata zeci de ani, a condus la rezultatele de astazi.

Inapoi in .ro

In ultimii doi ani, datorita reusitelor exceptionale ale celor de la Neogen si Ejobs, prin investitiile atrase, si ale celor de la UberVU si Brainient, datorita dimensiunii proiectelor propuse, constat cu bucurie ca exista un numar din ce in ce mai mare de startupuri ambitioase dezvoltate de antreprenorii romani.

Ceea ce imi pare remarcabil la acestea este rata de reusita (partiala deocamdata) a proiectelor ce vizeaza piata internationala. Cel putin jumatate dintre ele prind macar o prezentare la un mini-Seedcamp, ceea ce este o reusita in sine.

Aceste succese sunt cu atat mai remarcabile cu cat ecosistemul antreprenorial de la noi este infinit mai golas chiar fata de multi dintre concurentii europeni, iar proiectele sunt dezvoltate de multe ori fara bani si fara sfaturi din partea potentialilor investitori sau clienti. Cu siguranta varfurile unei generatii pot compensa aceasta lipsa de oportunitati intr-o oarecare masura, insa ce ne facem cu restul ? In cazul antreprenoriatului, unde un proiect interesant poate esua cu succes, iar unul mediocru poate reusi meritoriu, numarul de proiecte incercate este extrem de important si este primul pas catre dezvoltarea zonei antreprenoriale.

Sunt increzator ca vom reusi, candva, sa avem si in Romania sau macar in Europa de Est fragmente din ecosistemul antreprenorial din Silicon Valley. Stiu ca pare un vis, dar e un vis in care ma simt capabil sa cred. Pentru ca, revenind la observatia initiala, ar fi tare pacat sa ne risipim talentul muncind in gol.

Regula 1. Urmareste banii

Cel mai frumos produs, cea mai usor de folosit aplicatie sau cea mai utila tehnologie nu se pot dezvolta fara a avea sustinere financiara. De fiecare data cand incepi un proiect, fixeaza-ti ca puncte de referinta momentele in care cauti finantare sau pui la punct un canal de distributie sau vanzare, si nu pe cele in care adaugi inca un modul tehnologiei pe care o dezvolti.

Regula 2. Intai vinzi, apoi construiesti

Cand incepi dezvoltarea unui startup, de putine ori cunosti cu exactitate nevoile clientilor sau piedicile in calea adoptarii lui. Cea mai simpla metoda de a-ti testa viitorul serviciu sau produs este sa incepi sa-l vinzi din momentul in care ai o simpla prezentare. Intalnindu-te cu potentialii clienti sau investitori, vei reusi sa-ti maturizezi viziunea despre startup-ul tau mult mai repede.

Regula 3. Nu te baza pe prieteni

Prietenii tai sunt prietenii tai. Sigur ca iti pot corecta problemele de logica, insa niciodata nu vor observa subtilitatile pentru ca nu iti vor fi nici clienti, nici investotori. Si pana la urma, sunt prietenii tai si e datoria lor sa te incurajeze.

Regula 4. Nu fa ce-ti spun clientii

La inceputurile Conectoo m-am confrutat cu o situatie ce parea ideala, dar urma sa se dovedeasca a fi foarte dificila: aproape orice potential client abordat avea nevoie de serviciile noastre, dar cu 1-2 modificari. Ne-am gandit imediat la o serie de servicii diferite de care clientii nostri ar fi avut nevoie. Insa strategia corecta ar fi fost sa definitivam serviciul cel mai la indemana, si apoi sa trecem la urmatorul, iar sugestiile clientilor sa le folosim doar in masura in care se pliaza pe strategia noastra.

Regula 5. Investeste in oameni

Cel mai important capital al unui startup este echipa pe care o construiesti. Nu totdeauna ai sansa ca doi dintre amicii tai sa fie interesati de exact acelasi proiect, si sa aiba cunostinte complementare tie. De cele mai multe ori iti va fi dificil sa atragi oameni talentati si seriosi, promitandu-le bani putini si un prezent instabil, dar un viitor ce poate fi stralucit. Comunica toate noutatile cu ei, atat bune ca si rele, implica-i in deciziile importante, dar fara a le pune pe umeri problemele tale, si fa-ti timp sa-i mai scoti la o bere sau la un teatru din cand in cand.

Cu siguranta ca fiecare dintre cei ce au inceput un startup au propriile reguli, poate cativa isi vor face timp sa le scrie intre comentariile acestui post.

Insa de fiecare data cand vrei sa aplici o regula invatata sau citita, trece-o intai prin filtrul gandirii. Nicio regula din lume nu este scutita de exceptii, asa ca urmeaza-i intotdeauna spiritul, si nu litera ei.

Schimbam planul.

In 2007, Dragos Novac a aplicat la Seedcamp, cel mai mare concurs pentru antreprenorii web din Europa. Din cate stiu, a fost prima participare a unui proiect romanesc la un concurs international, deci Dragos nu a prea avut nici de la cine sa primeasca sfaturi. Urbee a ajuns in finala, si, desi nu s-a numarat printre castigatori, cred ca experienta celor doua saptamana de mentorat a fost extrem de pozitiva pentru el.

In 2008, doar un an mai tarziu, Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca s-au inscris la Seedcamp cu un proiect numit UberVu si au reusit sa se numere printre invingatori, la primul lor proiect ce viza piata internationala. Ai dracului norocosi, ati putea spune. Inainte de asta insa echipa de la UberVu isi prezentase proiectul la 11 Minutes si NetCamp in Romania, si la TheNextWeb in Amsterdam. Nimic nu se intamplase, insa ei au continuat pana au reusit.

In septembrie 2009, a fost randul lui Emil Gal si a echipei de la Braininet. Dupa o serie destul de lunga de proiecte reusite mai degraba partial in Romania, BrainDrain s-a numarat printre castigatorii de la Seedcamp. Insa lucrurile nu au fost deloc intamplatoare. BrainDrain castigase in acelasi an mini-Seedcamp-ul din Paris, din nou la prima lor experienta internationala.

Tot in septembrie 2009, Dragos Manac, antreprenorul din spatele SNS, s-a urcat intr-un avion cu destinatia Statele Unite. Nu s-a dus in vizita la prieteni, nici nu prea avea multi cunoscuti pe acolo. S-a intors in Romania o luna mai tarziu, dupa ce isi deschisese un birou in Statele Unite, isi angajase colaboratori si stabilise cateva zeci de contacte. Din nou, nimic spectaculos. Dragos a inceput afacerea lui acum 7 ani, si a muncit necontenit la dezvoltarea ei, infruntand probleme mai mari si mai mici, dar depasindu-le pe toate.

Acum cateva luni, echipa Balaur.ro (adica Cristian Strat, Silviu Ganceanu si Mircea Pasoi) a creat ReadFu, iar proiectul lor a fost selectat de catre BootupLabs. Cine auzise de BootupLabs in Romania inainte de asta ? Foarte putini. Baietii au cautat o rezolvare a problemei lor, s-au informat, si-au facut curaj, au aplicat si au castigat unul dintre cele 6 locuri disponibile, iar in curand pleaca spre Canada.

In februarie 2010 urmeaza echipa Trigwee, adica Octav Druta, Vlad Stan si Catalina Rusu, care pleaca pentru o luna in Silicon Valey. Apoi Bobby Voicu, ce ce isi va cauta parteneri pentru Revvnation.

Am o mare admiratie pentru acesti oameni, si o mare satisfactie pentru faptul ca facem parte din aceeasi industrie, iar o parte dintre ei imi sunt prieteni. Cu totii au uitat facila scuza mioritica ce ne spune ca Internetul din .ro este o piata anuala mult mai mica decat cea a exporturilor de mango din Papua – Noua Guinee. Cu totii au decis ca in loc sa astepte ca viitorul sa vina peste ei, si-l pot crea singuri asa cum doresc.

Sper sa le calc (la propriu) in curand pe urme.