Sa crestem piata locala, sa educam clientii ! De ce ?

Din momentul in care am inceput sa citesc presa economica din Romania, nu cred sa fi trecut vreo luna in care sa nu fi citit un articol despre educarea pietei si, implicit, cresterea numarului de clienti. Teoria era foarte simpla: iti deschizi o companie pentru o piata inexistenta, iar atunci cand piata respectiva va creste vei fi cel mai bine pozitionat dintre competitori.

Teoria de mai sus pare indiscutabila. Exista nenumarate piete este evident subdezvoltate in comparatie cu pietele corespondente din Occident, si stim ca Romania se indreapta catre modelul occidental. Aplicand o regula de trei simple rezulta ca tot ce trebuie sa facem este sa ne fixam barca in asteptarea valului potrivit.

In cazulcompaniilor multinationale prezente in Romania, educarea clientilor si formarea pietei este evident singura varianta. Ca manager al unei astfel de firme, obiectivul tau este sa faci afaceri in Romania. Daca piata careia i te adresezi este subdezvoltata in comparatie cu cele din vest, tot ce ai de facut este sa incerci sa o cresti.

Din punctul de vedere al antreprenorului lucrurile sunt discutabile

In cazul unei afaceri nou-incepute, lucrurile pot fi insa mult mai dificile. Inainte de a-ti investi timpul si banii pentru educarea clientilor, ar fi tare bine sa-ti raspunzi mai intai la cateva intrebari cheie.

Ce factori tin piata ta tinta in loc ?

In mod spectaculos, vei descoperi ca oamenii nu cumpara serviciul / produsul pe care tu il propui nu doar pentru ca nu exista anterior, ci dintr-o gramada de alte motive. Pot fi de tot felul de factori, precum cei ce tin de educatia profesionala a clientilor tai, de interesul/increderea lor in zona online, infrastructura disponibila, obiceiuri de consum, probleme de distributie, nivelul de trai si multi, foarte multi alti factori pe care de obicei nu ii poti influenta direct.

Cand va incepe piata sa creasca ?

Logica ar spune ca piata va incepe sa creasca atunci cand lucrurile de mai sus vor incepe sa fie rezolvate. Bun, dar care dintre ele crezi ca vor incepe sa isi gaseasca rezolvarea primele ? Si mai ales, cand se va intampla asta ?

Cat de repede va creste piata ?

Cu siguranta insa ca nu toti factorii ce tin piata respectiva in loc se vor rezolva nici simultan, si nici in totalitate. Care vor fi primele schimbari ? Ce impact vor avea asupra potentialilor tai clienti ?

Concluzia mea

Formarea unei pietei noi prin educarea clientilor poate fi o alternativa buna, insa nu in orice conditii. Desi initial o asemenea piata pare foarte interesanta pentru ca implica un cost de intrare foarte mic (nu exista concurenti sau acestia sunt foarte slabi), nu uita ca nu iti poti tine respiratia decat o durata limitata pana cand clientii incep sa apara.

Incearca sa faci o estimare a timpului care va trece pana cand lucrurile astea vor incepe sa se intample, si a banilor pe care ii vei cheltui in toata aceasta perioada. Iar daca lucrurile par prea indepartate, poate ar fi o idee buna sa gasesti alternative mai lucrative.

Disclaimer: in 2005 am infintat o firma ce isi propunea sa creeze materiale educationale electronice pentru corporatii. Timp de un an mi-am cheltuit toti banii si tot timpul pentru a cristaliza niste servicii competitive si pentru a atrage clienti. Nu am reusit, si in 2007 am inchis firma. Suntem in 2011 si piata respectiva inca nu s-a dezvoltat. QED.

Cum te poate face o conferinta buricul pamantului

Da, stiu, e mult spus, dar eu unul ma simt de alataieri plasat in buricul pamantului. Deci nu, nu e vorba ca as fi eu buricul pamantului, ci comunitatea in care lucrez. Vreau sa detaliez, apoi ma voi racori cu o bere in centrul vechi.

Ne-am apucat de How to Web pentru ca pur si simplu vroiam sa facem un eveniment unde sa ne gasim locul, precum unii isi fac propriul pub pentru ca nu le place niciunul dintre cele care sunt deja in oras.

Am vrut sa cream o experienta exceptionala, care sa ii transforme pe cei care ne trec pragul. Am reusit sa aducem 22 de vorbitori din 10 tari (ca sa ma credeti: SUA, Marea Britanie, Franta, Spania, Germania, Cehia, Estonia, Croatia, Slovacia, Romania), si ne-am bucurat cu toti cei prezenti de 2 zile extraordinare.

N-am planificat, n-am banuit, si nici n-as fi crezut ceea ce va urma.

Inainte de How to Web nu cred sa fi avut mai mult de (maxim) o personalitate importanta a webului mare care sa ne viziteze anual. Si de obicei in graba. Dupa How to Web, ritmul a crescut inzecit.

In ianuarie l-am avut invitat pe Jon Bradford, fondatorul Springboard, care a prezentat la Timisoara si Bucuresti editia de anul asta a acceleratorului de afaceri web din Cambridge. In februarie, Patrick de Laive, co-fondatorul TheNextWeb, a prezentat editia din 2011 (a 2-a din Europa) a conferintei antreprenorilor din Bucuresti si ne-a facut o oferta greu de refuzat: 350 EUR / participant.

In martie, anuntam organizarea Yahoo! OpenHack Europe la Bucuresti, eveniment anual al Yahoo! in Europa, promovat in 25 de tari, pentru 500 de hackeri pregatiti sa faca bataturi in varful degetelor.

Legatura dintre toti acestia este foarte directa: toti cei implicati in aceste initiative (Jon, Patrick, Anil si Murray) au fost invitati la How to Web ca speakeri sau mentori pentru startupurile participante la Startup Challenge. Ceea ce am reusit a fost sa aducem persoane interesate de Romania, care au interactionat cu antreprenorii si care incearca sa creeze relatii de durata cu acest colt de lume.

A trecut doar o editie a How to Web, insa ma tem ca am schimbat complet regulile jocului. Noroc !

Yahoo! OpenHack Europe la Bucuresti !

Poate parea incredibil (pentru mine asa este), dar Yahoo! OpenHack Europe, evenimentul anual dedicat dezvoltatorilor web europeni este organizat de catre Yahoo Developer Network la Bucuresti. Avem sansa extraordinara ca Wembrio sa lucreze (in continuare) pentru promovarea si desfasurarea evenimentului.

Comunicatul oficial il puteti gasi aici, iar prea multe lucruri de culise nu sunt de spus. Lucrurile s-au intamplat foarte repede, in doar cateva saptamani de munca intensa, neasteptat de repede pentru o companie atat de mare ca Yahoo. Colegii mei (onor, sa traiti !) s-au miscat exemplar si am reusit sa ducem lucrurile la bun sfarsit.

Vreau sa le multumesc lui Anil Patel si Murray Rowan pentru increderea lor si pentru pasiunea extraordinara pe care o pun in acest eveniment. Sunt sigur ca vom reusi sa construim impreuna o experienta fantastica pentru toti cei prezenti.

Asadar, pe 14 si 15 Mai, la Crystall Palace Ballrooms, YDN aduce un numar record de programatori top-class ai API-urilor Yahoo ce vor ajuta aproape 500 de hackeri sa-si dezvolte orice aplicatie web vor timp de 36 de ore continuu. Un maraton dificil si epuizant, o bucurie pentru cei ce vor sa-si testeze limitele. Doritorii trebuie sa se inscrie pe situl evenimentului, urmand a fi selectionati pentru participare. Hai sa va vedem !

Am nevoie de mai multa conversatie

In fiecare zi mi petrec intre 30 de minute si o ora citind TechCrunch, HackerNews, TheNextWeb si blogurile lui Fred Wilson si Steve Blank. Ocazional, stiri de pe blogurile antreprenorilor europeni, desi mi se pare deranjant ca majoritatea nu au versiuni pentru mobile.

Parcurg subiectele la gramada: achizitii, finantari, lansari de produs, analize sau (preferatele mele) editoriale de tot felul: Google vs. content farms, Android 3.0 vs. iPad 2.0, graful de relatii vs. graful de interese, Facebook & Quora & Asana & Path vs. restul lumii etc. O gramada de subiecte extraordinar de interesante, care ma ajuta sa privesc webul din alta perspectiva. Apoi inchid mobilul, intru in birou, si toate lucrurile pe care le citesc imi fug incetul cu incetul din minte in timp ce lucrez la proiectele de zi cu zi.

Si constat, ca, din pacate, nu raman cu mai nimic din toate subiectele pe care le parcurg. Pentru ca nu reusesc sa le discut (macar) sau sa le aplic (ideal), cred ca exercitiul meu de citire este mai degraba o pierdere de timp. Mai sunt si altii care isi pierd timpul la fel ? Si daca da, unde i-as putea intalni ?

Refacem OpenCoffee ?

De ceva timp, mai precis de la jumatatea lui 2010, OpenCoffee-ul din Bucuresti este muribund. La intalnirile de joi de la ora 10:00 au venit din ce in ce mai putini participanti. In 2011 am participat, aproape din reflex, la 3 sau 4 intalniri, in care ne-am strans de fiecare data intre 2 si 4 persoane.

Imi aduc insa aminte inceputurile OpenCoffee, in ianuarie 2008, invitat fiind de Octav. Am cunoscut oameni noi, am purtat discutii interesante, le-am povestit despre Le Web (care ma marcase profund). Una peste alta, a fost o experienta interesanta.

Apoi, Viorel a preluat stafeta si a reusit lucruri remarcabile. Prezentari si invitati la fiecare editie, ce aduceau uneori peste 60 de persoane. Acolo i-am cunoscut pe Dragos Roua, Alex Lapusan, Ioana Anescu, Chinezu, Eugenia Cosinschi si multi altii. Ceea ce mi s-a parut insa remarcabil la OpenCoffee a fost atmosfera extrem de pozitiva, felul onest si pozitiv in care participantii ofereau feedback celor ce isi prezentau proiectele.

Insa Viorel si-a mutat interesul profesional de la firma de software la Robofun, si prin urmare a inceput sa fie preocupat de organizarea unei alte comunitati, si anume Tehnorama. Iar OpenCoffee s-a inchis, iar eu unul am inceput sa-i duc dorul. Cred ca un astfel de eveniment este extrem de important pentru crearea unui spirit de grup, pentru popularizarea antreprenoriatului web si pentru schimbul de idei.

Nu vreau insa sa ramanem fara OpenCoffee, asadar (la sugestia lui Viorel si nu numai) preiau stafeta. As vrea sa nu fiu singurul amfitrion, ci mai degraba sa organizam un grup de persoane ce doresc sa dea o mana de ajutor. Despre asta si despre alte idei, intr-un post viitor.

Pana atunci insa, fixati-va in calendar: OpenCoffee, joi 10 Martie 2011, de la 10:00 la 12:00. Locatia si programul il vom anunta la inceputul saptamanii viitoare. Ne vedem ?

Finantarea si localizarea: care e impactul pentru un startup international ?

De ieri, citesc si discut in permanenta despre postul lui Manafu privind experienta antreprenoriala a colegilor sai de la AdCaptcher. A urmat un post al lui Mircea Scarlatescu, apoi o replica a lui Razvan Tirboaca pe Refresh.ro si ulterior o lista de sfaturi de la ArenaBiz / Eugenia Cosinschi.

Povestea e scurta si simpla:

- cei de la AdCaptcher au pornit un business de advertising prin captcha in 2009

- anul acesta, cei de la Solve Media, firma cu sediul in Silicon Valley, au ridicat o investitie de 5 mil. pentru aproximativ acelasi produs

Mi se pare incredibila tractiunea discutiei, numarul si calibrul celor implicati, ceea ce inseamna ca exista interes pentru asta.

Cateva nuante ce cred ca nu au fost puse in evidenta:

- cei de la AdCaptcher nu au fost primii care au pornit un astfel de business. Nu e nimic in neregula cu asta, dar cei de la Solve Media i-au depasit nu doar pe ei, ci probabil pe multi altii, chiar din Silicon Valley, care erau pe aceeasi piata

- faptul ca cei de la Solve Media au luat o investitie de dimensiunea asta nu inseamna ca vor avea 80% din piata, ci doar ca vor fi (mult) mai bine finantati

- exista si pericole atunci cand ridici bani de la VC, cel mai simplu fiind faptul ca, daca piata vizata nu se va dezvolta la nivelul la care sa returneze de cateva ori investitia oferita la exit, e posibil ca VC-ul sa prefere sa inchizi firma inainte de a consuma toti banii pentru a limita pierderea

- localizarea este o tema importanta pentru ca in functie de locatia din care pornesti ai acces la altfel de finantatori, talent local, concursuri de startups, expunere. Cea mai importanta lectie ar fi sa constientizam plusurile locale si sa incercam sa le exploatam la maxim

Cu alte cuvinte, daca ai luat o finantare nu inseamna ca ti-a pus Dumnezeu mana in cap. Ai de tras in continuare, si nimic nu e sigur.

Localizarea startupului insa iti defineste in mare masura strategia de dezvoltare, si este cu adevarat o tema foarte importanta. La How to Web am inclus foarte multe keynote-uri despre subiectul asta, lucruri povestite de antreprenori est-europeni care au reusit sa depaseasca problema locatiei. Despre asta urmeaza maine un post pe blogul How to Web.

Oameni si sisteme

Am fost invatat de mic copil ca e bine sa muncesc mult. Ca, indiferent cat de mult talent am pentru o anumita activitate, daca voi trage ca boul in jug suficient de mult voi reusi sa ajung acolo unde mi-am propus. Un sfat simplu dar, ca orice sfat din lume, bun doar cu masura.

In timp am inteles ca, pentru a reusi, cel ce munceste trebuie sa aiba si un sistem ce implica ordine, concurenta, suport si capitalizarea experientei celor ce au trecut prin aceleasi situatii. Inventarea rotii nu este si nici nu va mai fi vreodata o activitate productiva, aducatoare de plus-valoare, iar munca haotica nu are alta sansa decat sa devina un etern exercitiu de irosire.

Schimbam realitatea.

Precum alti antreprenori din Internetul romanesc, sunt un fan al spiritului antreprenorial din Silicon Valley. Dezvoltata in jurul Universitatii Stanford, Silicon Valey reprezinta ecosistemul antreprenorial aproape perfect. Poti gasi la o aruncatura de bat potentiali colegi, interesati sa participe la dezvoltarea unor proiecte noi, antreprenori interesati sa le sustina financiar, consilieri experimentati ce le pot sfatui.

Insa lucrurile nu sunt deloc intamplatoare. Impulsul initial generat de Shockley Semiconductor Laboratory, datorita noutatilor aduse in electronica, a creat un adevarat lant de startupuri, toate stabilite in zona San Diego / Mountain View, iar fondatorii primei generatii de startupuri au finantat mai departe dezvoltarea urmatoarei generatii si asa mai departe. Cele mai proeminente ar fi Intel, Cisco, Apple, Yahoo, Google, Facebook si atatea altele.

In paralel, univeristatile din zona au fost grija sa capitalizeze dezvoltarea industriala din jur oferind atat material uman pentru cresterea companiilor, cat mai ales mediul potrivit pentru dezvoltarea noului val de antreprenori.

Universitatea Stanford a dezvoltat, de ex. nu doar cursuri pentru antreprenoriat, ci un intreg departament ce se preocupa de dezvoltarea antreprenoriala a studentilor, prin programe de o calitate exceptionala, ce au generat nu doar odata dezvoltari internationale. Orice potential sau viitor antreprenor poate utiliza diferite tipuri de finantari, incubatoare pentru afaceri, programe de dezvoltare personala, cluburi de networking si multe, multe altele, toate gandite pentru a-l duce repede si eficient de la o etapa de dezvoltare la urmatoarea.

Toate aceste oportunitati latente sunt amestecate cu o cultura ultra-antreprenoriala propovaduita permanent, in care sunt implicati toti actorii ce pot sprijini dezvoltarea unui startup. Indraznesc sa cred ca tocmai aceasta preocupare constanta pentru antreprenoriat, perfectionata zeci de ani, a condus la rezultatele de astazi.

Inapoi in .ro

In ultimii doi ani, datorita reusitelor exceptionale ale celor de la Neogen si Ejobs, prin investitiile atrase, si ale celor de la UberVU si Brainient, datorita dimensiunii proiectelor propuse, constat cu bucurie ca exista un numar din ce in ce mai mare de startupuri ambitioase dezvoltate de antreprenorii romani.

Ceea ce imi pare remarcabil la acestea este rata de reusita (partiala deocamdata) a proiectelor ce vizeaza piata internationala. Cel putin jumatate dintre ele prind macar o prezentare la un mini-Seedcamp, ceea ce este o reusita in sine.

Aceste succese sunt cu atat mai remarcabile cu cat ecosistemul antreprenorial de la noi este infinit mai golas chiar fata de multi dintre concurentii europeni, iar proiectele sunt dezvoltate de multe ori fara bani si fara sfaturi din partea potentialilor investitori sau clienti. Cu siguranta varfurile unei generatii pot compensa aceasta lipsa de oportunitati intr-o oarecare masura, insa ce ne facem cu restul ? In cazul antreprenoriatului, unde un proiect interesant poate esua cu succes, iar unul mediocru poate reusi meritoriu, numarul de proiecte incercate este extrem de important si este primul pas catre dezvoltarea zonei antreprenoriale.

Sunt increzator ca vom reusi, candva, sa avem si in Romania sau macar in Europa de Est fragmente din ecosistemul antreprenorial din Silicon Valley. Stiu ca pare un vis, dar e un vis in care ma simt capabil sa cred. Pentru ca, revenind la observatia initiala, ar fi tare pacat sa ne risipim talentul muncind in gol.